Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale.

Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de prost cum ne-am fi aşteptat, cel puţin după primul tur al alegerilor prezidenţiale.

De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi.

Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%.

Cel puţin până acum, măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan şi încercarea de a ţine deficitul bugetar sub control au fost motive suficiente pentru ca agenţiile de rating să nu retrogradeze România şi să o arunce la categoria “junk”, nerecomandă investiţiilor.

Dacă unele lucruri s-au liniştit în ţară, tensiunile geopolitice externe s-au înmulţit şi nu par că se vor linişti chiar atât de repede.

Războiul din Ucraina nu s-a încheiat, administraţia Trump pune la îndoială viitorul Europei în forma ei politică actuală, iar numărul celor care ar vrea un alt model politic în Europa – să nu mai primească ordinele de la Bruxelles, cum se invocă – creşte.

Aici puteţi citi ce am scris pe 13 ianuarie 2025

Ce va fi în 2025: tensiune politică şi socială, dobânzi mari, presiune pe curs, de creşteri salariale nu va fi vorba, ci de păstrarea jobului, piaţa imobiliară va scădea, preţurile nu, IT-iştii vor avea un nou an greu, economia şi companiile vor fi presate din toate părţile, dar piaţa are bani

Acum, după un an, să vedem ce s-a adeverit şi ce nu.

1. Cine va fi noul preşedinte al României?

În ianuarie nu am mizat pe Nicuşor Dan, primarul Capitalei, cel care în mai a câştigat al doilea tur de scrutin în faţa lui George Simion, liderul AUR. După ce în primul tur George Simion a câştigat în forţă, provocând o undă de şoc atât în ţară cât şii în străinătate, în al doilea tur Nicuşor Dan a întors rezultatul, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Europa, să spună că ne-a trecut glonţul pe la ureche. Chiar dacă AUR şi cei care se declară suveranişti, naţionalişti etc. sunt acum pe primul loc în sondaje, încă nu au ajuns la putere. Cel puţin până acum, coaliţia pro-europeană – PSD, PNL, USR, UDMR – nu a eşuat, în ciuda faptului că PSD este cel mai mare critic al premierului Bolojan, mai mult decât cei din opoziţie.

2. Economia va depinde dacă va fi pe plus sau pe minus, în funcţie de stabilitatea guvernului şi a scenei politice – Economia a pierdut viteză, am pierdut câteva motoare de creştere economică, dar a rezistat, rezistă, în ciuda efectelor Ordonanţei Austerităţii şi a creşterilor de taxe şi impozite din toamnă. Stabilitatea guvernului Bolojan şi reducerea deficitului bugetar sunt condiţii obligatorii pentru stabilitatea politică, economică, financiară şi socială a României. Având în vedere că războiul din Ucraina nu s-a încheiat iar Europa de la Bruxelles trebuie să arate că este unită, nimeni nu vrea, nici Bruxelles, nici creditorii internaţionali ai României, să se pună o presiune suplimentară pe România. Nimeni nu vrea o criză politică şi economică la Bucureşti.

3. Inflaţia va creşte în prima parte a anului, dar apoi va scădea – Inflaţia a crescut, dar a crescut şi mai mult în a doua parte a anului, după creşterea TVA, liberalizarea preţurilor la energie, creşterea altor taxe şi impozite. Nimeni nu prea a redus preţurile, toată lumea a aruncat în preţul final către consumator creşterea TVA-ului şi a celorlalte taxe, aşa că închidem anul cu o inflaţie de aproape 10%, nivel dublu faţă de estimările de la începutul anului.

4. Dobânzile vor sta sus – Dobânzile au stat sus, BNR nu a riscat reducerea dobânzii de referinţă din cauza creşterii inflaţiei şi a necesităţii asigurării unor condiţii de randament bune pentru cei care finanţează deficitul mare şi datoria publică în creştere a României. 

5. Cursul valutar va sta stabil, cel puţin în prima parte a anului - Cursul a crescut peste 5 lei/euro după primul tur al alegerilor prezidenţiale, Banca Naţională fiind nevoită să reducă presiunea pe creşterea cursului cu nu mai puţin de 8 miliarde de euro în doar câteva zile, între cele două tururi de alegeri prezidenţiale. După ce Nicuşor Dan a devenit preşedinte iar guvernul Bolojan s-a instalat la Palatul Victoria, presiunea pe curs a mai slăbit, dar cursul nu s-a mai întors sub 5 lei pentru un euro. Banca Naţională a reuşit să cumpere euro, refăcând rezerva valutară, care a stabilit un nou record.

6. Băncile vor fi provocate din punct de vedere social şi politic, adică vor fi duşmanii poporului, în contextul creşterii retoricii anţionaliste, antioccident, antiUE, antisistem - Băncile din România, atât cele româneşti cât şi cele străine, au fost din nou extrem de reziliente şi din fericire retorica “anti” nu prea a câştigat teren.

7. Companiile, în special cele româneşti, vor avea un an dificil în 2025, vom vedea din ce în ce mai multe companii cu mari probleme, care vor intra în concordat preventiv sau în insolvenţă – Deşi lucrurile sunt complicate pentru toată lumea, şi companiile româneşti au fost şi sunt reziliente, iar problemele le-au transferat pentru 2026.  Liberty Galaţi, adică Sidex, a intrat în concordat preventiv, dar problemele uneia dintre cele mai mari companii din România nu au ajuns atât de mari încât să destabilizeze economia şi România.

8. Pe piaţa muncii, tema principală va fi cum să-ţi păstrezi jobul şi mai puţin cum să ai o creştere salarială – Deşi economia este la limită, piaţa muncii încă este atât de afectată. Într-adevăr, tema păstrării jobului este tema principală pentru angajaţi, iar creşterile salariale s-au mai redus. Inflaţia în creştere a făcut ca, în acest moment, salariile să fie în teritoriu negativ, adică creşterea preţurilor este mai mare decât creşterea salariilor.

9. IT-ul va avea un nou an dificil – piaţa de IT este şi va fi din ce în ce mai impactată de AI, de restrângerea comenzilor, de schimbarea centrelor de putere, aşa că anul dificil pentru IT-işti va continua.

10. Piaţa imobiliară va stagna atât la nivel de tranzacţii cât şi la preţuri, dar chiriile vor creşte – Tranzacţiile de pe piaţa imobiliară rezidenţială au scăzut, deşi preţurile apartamentlor şi chiriilor au crescut. Vedem însă o încetinire semnificativă pe piaţa rezidenţială.

11. Bursa de la Bucureşti s-ar putea să meargă mai bine decât economia – Bursa chiar a avut un an 2025 spectaculos, cu o creştere a BET de peste 30%, care a sfidat reducerea semnificativă a creşterii economice şi a tensiunilor politice, economice şi sociale. Guvernul Bolojan nu a listat nimic la Bursă dar, în schimb, listarea Cris Tim, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară, a fost de succes. Pe piaţa bursieră sunt bani pentru companii şi branduri bine poziţionate în piaţă.

12. Piaţa de fuziuni şi achiziţii M&A s-ar putea să meargă mai bine decât aşteptările – În ciuda tensiunilor politice care au determinat stoparea sau amânarea unor tranzacţii, piaţa şi-a mai revenit în a doua parte a anului, ceea ce arată că există interes şi din partea altor investitori pentru România, atât străini cât şi români. Regina Maria şi-a găsit un alt cumpărător, într-o tranzacţie enterprise value de peste 1,3 miliarde de euro.

Într-un final, închidem anul 2025 fără prea mari pierderi, este un an mai bun din punct de vedere economic decât estimările, premierul Bolojan vrea să reziste la Palatul Victoria, situaţia finanţelor publice, confruntată cu deficite bugetare mari şi o datorie publică în creştere, pare că se mai ameliorează, ceea ce îi determină pe investitori să nu iasă din România in corpore.

Dar pentru asta România plăteşte un preţ destul de mare prin dobânzile extrem de ridicate, prin marja de risc mai mare şi prin faptul că tot timpul situaţia politică şi financiară este pusă la îndoială.

Am văzut ce a fost în 2025, iar ce va fi în 2026 – previziuni - vom vedea în ianuarie.