Top BM: Care sunt cele mai mari afaceri cu hoteluri (galerie foto)

Postat la 31 martie 2009 341 afişări

Turismul slab dezvoltat, dar si concentrarea traficului de business in Bucuresti au facut ca hotelierii cu cele mai multe camere din Romania sa nu urce prea sus in top cand vine vorba de afacerile pe care acestea le genereaza. Prin urmare, topul celor mai mari hotelieri dupa numarul de camere nu este acelasi cu topul celor care ruleaza cele mai mari afaceri din domeniu. Ba chiar dimpotriva.

“Nu putem discuta despre aceeasi categorie de hotel - ca amplasare sau clasificare -, pentru ca nu prea sunt hoteluri similare in Romania, deci e posibil sa comparam mere cu pere”, spune Tinu Sebesanu, analist in cadrul companiei de consultanta Trend Hospitality. Sebesanu spune totusi ca, luand ca reper RevPAR (revenue per room - venit pe camera), pe primul loc in piata este hotelul JW Marriott, urmat de Howard Johnson si Hilton.

Tocmai de aceea demersul BUSINESS Magazin a luat in calcul nu cele mai mari afaceri ale unor hoteluri, ci cele mai mari afaceri atrase de portofoliile unor hotelieri. Piata de profil din Romania este, ca si organizare, perfecta pentru un astfel de top, fiind impartita intre foarte multi proprietari care detin cate unul sau maxim doua hoteluri si o serie de oameni de afaceri (respectiv companii) care au investit predominant in acest domeniu si detin portofolii de sute sau chiar mii de camere. Dimensiunea retelei nu este insa intotdeauna si cel mai bun indicator al profitabilitatii sau macar al banilor pe care ii atrag hotelurile respective. Astfel, cine sunt hotelierii ale caror investitii le aduc si cele mai mari venituri, eventual profituri?

Puse fata in fata, topul celor mai mari hotelieri dupa numarul de camere cu topul portofoliilor care au atras cele mai mari venituri arata ca numarul mare de camere nu garanteaza si afaceri la fel de mari. Astfel, cel mai mare hotelier dupa acest criteriu (Josef Goschy, proprietarul lantului hotelier Unita, cu 3.500 de camere) este pe locul al optulea in clasamentul veniturilor.

Principala explicatie vine din faptul ca toate hotelurile Unita se afla in provincie si sunt clasificate la doua sau trei stele - fiind defavorizate atat de faptul ca traficul de business din orasele de provincie este destul de mic, dar si de numarul de stele, care nu permite tarife mari. In plus, portofoliul omului de afaceri timisorean cuprinde si achizitia (de la sfarsitul anului 2007) a complexului Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din statiunea Olimp, care nu a fost decat partial operational anul trecut. La polul opus se afla Bau Holding Strabag, compania austriaca ce detine controlul asupra hotelului JW Marriott din capitala. Bau Holding Strabag se afla pe ultimul loc al clasamentului in ceea ce priveste numarul de camere pe piata romaneasca (402), dar se afla pe primul loc in ceea ce priveste veniturile - 40 de milioane de euro. Urmatorul clasat, George Copos, a atras venituri de 37 de milioane de euro cu doua hoteluri de cinci stele in capitala (Hilton si Crowne Plaza, care au avut afaceri de 33 de milioane de euro anul trecut) si alte patru hoteluri in provincie (Europa si Astoria in Eforie Nord, Sport, Bradul si Poiana din Poiana Brasov).

Tinu Sebesanu confirma pozitia de lider a Marriott nu doar prin venitul atras pe camera (conform unei estimari BUSINESS Magazin, care tine cont de faptul ca 50% din veniturile JW Marriott vin din activitati food & beverages si de un grad de ocupare de 85%, venitul mediu pe camera a fost in 2008 de 45.000 de euro). “Noi evaluam proprietatile la GOP (profit operational brut). Dar, pentru a putea compara hoteluri de dimensiuni diferite, folosim fair market share (cota de piata a hotelurilor, corelata cu numarul de camere ale fiecarui hotel), aici pe primul loc fiind tot Marriott, urmat de Howard Johnson, Hilton si Intercontinental”, explica Tinu Sebesanu.

Hotelurile enumerate de analistul Trend Hospitality au in comun faptul ca sunt clasificate la cinci stele (celor patru li se alatura pe acest segment Radisson SAS si Crowne Plaza), ca sunt de mari dimensiuni (peste 200 de camere), ca sunt in Bucuresti si ca sunt afiliate unor lanturi internationale. Aceste criterii au facut ca proprietarii lor sa intre pe primele locuri din topul hotelierilor cu cele mai mari afaceri. Hotelierii vorbesc despre profitul obtinut anul trecut, dar nu uita sa mentioneze ca marjele de la inceputul lui 2008 nu au putut fi sustinute pana in decembrie, deoarece din octombrie gradul de ocupare a inceput sa se reduca. Iar 2009 este cu atat mai putin momentul potrivit pentru un top al celor mai profitabile hoteluri, deoarece acum hotelierii vor besc mai mult de pierderi, nu de profit.

“Gradele de ocupare au scazut la jumatate in primele luni ale anului, ceea ce inseam na ca si veniturile vor scadea drastic anul acesta. Castigatoare vor fi hotelurile cu pierderea cea mai mica”, spune Tinu Sebesanu. Analistul are in administrare portofoliul de hoteluri al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care a atras anul trecut afaceri de peste 28 de milioane de euro. In 2007, veniturile din divizia de hoteluri a omului de afaceri au atras 23 de milioane de euro; diferenta de venituri vine nu numai din cresterea pietei cat din deschiderea in martie anul trecut a hotelului Ramada Plaza (fostul hotel Turist) din nordul capitalei. In cursul anului trecut, si hotelul Parc a fost rebranduit in Ramada, cele doua hoteluri impreuna cu un centru de conferinte comun devenind Ramada Convention Center, care are 600 de camere si asteapta venituri de 12 milioane de euro in acest an.

Rin Grand Hotel: “Cel mai bine aici merg conferintele, care includ atat inchirierea salilor, dar si catering si alte servicii”,

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Hoteluri,
afaceri,
top,
turism,
hotelieri
/topurile-business-magazin/top-bm-care-sunt-cele-mai-mari-afaceri-cu-hoteluri-galerie-foto-4120963
4120963
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.