Wikipedia - mod de folosinta

Autor: Mircea Sarbu Postat la 14 martie 2011 45 afişări

Daca ne intrebam cat de credibila este Wikipedia, trebuie sa ne punem aceeasi intrebare cu privire la orice alta sursa. Poate principala contributie a enciclopediei este faptul ca ne permite sa vedem in spatele paginilor si ne antreneaza astfel spiritul critic.

In adolescenta am invatat sa cant la chitara. Dupa cativa ani de practica am constatat ca s-a schimbat felul in care ascult muzica si n-am stiut daca e mai bine sau mai rau. Pe de-o parte imi era teama ca mi-am pierdut o doza de "inocenta" ca ascultator, ca am devenit prea interesat de ce face si cum face un instrument sau altul, pe de alta parte ma bucuram ca nu mai sunt un ascultator naiv. Cam acelasi lucru mi s-a intamplat cu presa scrisa. Dupa ce aproape zece ani am lucrat ca redactor si editor, am invatat cum se construiesc publicatiile, care sunt mecanismele economice din spatele lor si cum se impleteste mesajul scris cu mesajul subliminal (ma refer la "atmosfera" pe care o degaja paginile tiparite). Efectul a fost acelasi: mi-am pierdut naivitatea in relatia cu mass-media si am devenit un fel de "consumator profesionist" de presa, dotat cu o oarecare abilitate de a discerne calitatea informatiei care mi se livreaza.

Cu internetul, relatia e putin mai complexa, pentru ca e vorba de mai multe medii convergente unde comunicarea este multidirectionala, iar modalitatile de a crea si agrega informatia sunt adesea diferite de cele utilizate in mediile traditionale. Chiar si asa, faptul ca utilizez si dezvolt aplicatii in acest spatiu ma pune intr-o pozitie favorizata in raport cu aceasta cale de comunicare. Ca si in cazul presei, stiu cum se face si cum functioneaza, asa ca sunt destul de precaut cu informatia pe care o primesc. Un exemplu clasic in aceasta privinta este Wikipedia, o resursa fabuloasa prin cantitatea si diversitatea informatiei, dar mereu pusa sub semnul intrebarii din perspectiva calitatii pe motivul ca aceia care contribuie cu material nu sunt in mod necesar experti in domeniu si nu exista editori profesionisti care sa verifice acuratetea informatiilor. Mai mult, identitatea contributorilor este cel mai adesea incerta, asa ca nu este deloc exclus ca sub numele unui eminent profesor universitar sa gasim un elev de liceu. In aceste conditii, merita sa apelam la Wikipedia?

Pe cei care raspund cu "nu categoric" ii invit sa caute in Britannica informatii despre participiul prezent al verbelor in limba armeana. Probabil, rezultate asemanatoare vor obtine si din enciclopedii online in care expertii aproba continutul, iar contributorii trebuie sa se prezinte cu identitatea reala (cum sunt Citizendium sau Google Knol). Daca totusi Wikipedia este solutia cea mai la indemana, atunci cunoasterea mecanismelor care o guverneaza poate sa minimizeze riscul de a obtine informatii gresite sau chiar menite sa dezinformeze. Prima observatie este ca Wikipedia nu trebuie privita ca o interfata transparenta (o "fereastra") spre informatia pe care o cuprinde, ci ca o "oglinda" ce adauga informatiei propriu-zise modalitatile tehnice si organizatorice in care informatia este asamblata. Cu alte cuvinte, vom obtine cele mai bune rezultate daca ne vom pune in joc spiritul critic si vom explora toate straturile informative gazduite de aceasta resursa.

In primul rand trebuie sa evaluam in ce masura subiectul pe care-l avem in vedere este controversat. In unele cazuri, astfel de articole sunt marcate ca atare, dar de cele mai multe ori editorii ajung la un compromis (aceasta este regula). In aceste cazuri se intampla ca anumite perspective asupra subiectului sa fie omise din textul articolului. Cam toate temele cu tenta nationala pot fi suspectate din aceasta perspectiva. De exemplu, articolul despre limba aromana nu este marcat in varianta engleza, dar are in spate o controversa ce anima mai multe natiuni balcanice. In aceste cazuri este recomandabil sa consultam pagina de discutii, care poate fi uneori mai informativa decat articolul propriu-zis si, cu siguranta, ne permite sa apreciem seriozitatea abordarii. O alta resursa valoroasa este istoricul, care ne permite sa urmarim cum s-a ajuns la forma publicata.

Dincolo de neutralitate se pune problema corectitudinii. Wikipedia nu-si propune sa stabileasca adevarul, nici sa fie o tribuna a opiniilor sau a cercetarilor personale, in schimb pune accentul pe verificabilitate, astfel incat referintele sunt mereu la indemana atat pentru a verifica informatia, cat si pentru a extinde cercetarea. Adesea, pornind de aici, obtinem trimiteri mai bune decat dintr-un motor de cautare. Pana la urma, o excursie in spatele paginilor Wikipedia ne permite sa intelegem intreaga constructie si ne antreneaza sa aplicam acelasi filtru critic informatiilor de oriunde ar veni. Ne ajuta sa ne pierdem naivitatea.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
weboscop,
Mircea Sarbu,
Wikipedia
/opinii/wikipedia-mod-de-folosinta-8053987
8053987
comments powered by Disqus
Biroul în vremuri de pandemie Biroul în vremuri  de pandemie

Twitter a anunţat săptămâna trecută că angajaţii companiei pot să lucreze de acasă pentru totdeauna, în timp ce angajaţii Google şi Facebook vor adopta regimul de telemuncă până în 2021. Situaţia este una în care se regăsesc angajaţi de peste tot din lume - indiferent că obişnuiau să meargă la birou în clădirea Chrysler din New York, în Burj Khalifa din Dubai sau în SkyTower din Bucureşti. După două luni de work from home, ne întrebăm cu toţii, indiferent de localizarea geografică: mai avem nevoie de birouri? Cum vor arăta acestea la întoarcere?

vezi continuarea
ZF.ro
ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi
BREAKING. Florin Cîţu dă peste cap TOATE planurile. Economia României se va PRĂBUŞI cu 14%. Explicaţiile fără precedent
Mediafax
Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele
Povestea inexplicabilă a unui poliţist din Suceava: 8 teste de COVID-19 şi tratat cu „Sfântul Paracetamol şi Cuvioasa Vitamina C”. De două luni nu scapă de virus
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă
Ion Cristoiu, la „Marius Tucă Show”: Până în toamnă, Iohannis şi băieţii se vor strădui să îl înlocuiască pe Ciolacu cu Olguţa Vasilescu sau Codrin Ştefănescu
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Rau e sa fii prost... COMENTARIU Valeriu Suhan Rau e sa fii prost...
COMENTARIU Valeriu Suhan Eu sunt Mitica Je suis Mitica I am Mitica

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.