Muzica este astăzi accesibilă peste tot. Albumele preferate sunt la o aplicaţie distanţă de noi, pe telefonul mobil, iar algoritmii ne fac chiar şi recomandări, fără ca noi să depunem vreun efort. Totuşi, Gen Z redescoperă muzica în varianta fizică şi tot mai mulţi tineri se conectează la artiştii lor preferaţi prin intermediul unui pick-up.

„Îmi place să am obiecte care nu depind de tehnologie, inclusiv muzică pe vinil, pentru că  pot să am o amintire sau un lucru pe care să îl pot folosi, fără să fiu dependentă non-stop de tehnologie. Totodată, te semi-obligă să asculţi un album cap-coadă, ceea ce e super fain, pentru că pe telefon eşti tentat să asculţi doar unele piese. Colecţia mea şi a familiei mele de viniluri începe cu albume primite inclusiv de la bunicii mei de când erau tineri, până la albume scoase de acum trei ani”, spune Dana, o tânără în vârstă de 21 de ani pentru care pick-up-ul a fost una dintre cele mai bune investiţii de până acum.

Constantin Vasile, fondatorul Bazar de muzică, un business care păstrează vie muzica în format analog, pe vinil şi casetă, dar şi în format digital prin CD, subliniază că tinerii au nevoie de o conexiune reală cu artiştii lor preferaţi, implicit să aibă discografia completă a acestora în colecţia proprie pe biroul lor.

„Cred că la bază e nevoia de conectare fizică la artă. Suntem atât de prinşi în mediul digital încât simţim nevoia să avem o conexiune fizică cu artistul sau cu experienţele fizice în general. Tinerii Gen Z au crescut full digital şi vor să descopere muzica şi în format analog, să aibă parte de experienţe tactile complete: să dea play, să scoată un disc din copertă, să îl pună pe pick-up”, a spus el în cadrul unui interviu acordat ZF.

Şi nu doar vinilurile sunt ceva vintage de care generaţia Z e atrasă. Mulţi tineri au început să adauge în playlist-ul lor muzică mai veche, specifică anilor ‘70, ‘80 sau ’90. Astfel, ei ascultă piese şi albume care au trecut cu brio testul timpului.

„Cel mai des facem restock la Fleetwood Mac, Shade şi Abba. Asta cumpără tinerii cel mai mult. Noi ne axăm în principal pe muzică veche, asta vindem chiar şi tinerilor”, adaugă fondatorul Bazar de muzică.

Genurile muzicale din „trending”, în cazul magazinului Bazar de muzică, sunt metal şi pop rock, apoi pe locul al treilea e muzica lăutărească, precizează Constantin Vasile.

Să fii consumator de muzică analog este fără îndoială mai costisitor decât să ai un abonament premium pe Spotify. Însă, tinerii pasionaţi de viniluri, casete şi CD-uri pun la bătaie o bună parte din economiile lor pentru a-şi cumpăra albumele preferate.

Preţurile au crescut, afirmă Constantin Vasile, pentru că discurile vechi sunt într-o cantitate finită şi se găsesc din ce în ce mai greu într-o stare bună. „Unele titluri sunt foarte scumpe şi greu de achiziţionat, de exemplu, Timpuri Noi, albumul Bebeluşul, care e cam 1.500-2.000 lei în varianta originală şi se găseşte destul de greu. Dar majoritatea titlurilor sunt destul de accesibile.”

Bazar de muzică este, dincolo de un magazin cu muzică analog, un loc în care tinerii se întâlnesc şi găsesc muzica lor preferată.

Mulţi dintre iubitorii de viniluri din gen Z vin aici, experimentează şi ascultă muzică.

„A devenit un loc de hangout. (...) Cred că am influenţat destul de mult tinerii să vină către muzica în format fizic. Erau şi înainte interesaţi, dar acum le este surescitat interesul şi vor să vină aici”, ne povesteşte fondatorul Bazar de muzică.Un studiu publicat în acest an, realizat pe un eşantion de peste 1.100 tineri ai generaţiei Z de Vinyl Alliance, o organizaţie mondială non-profit care promovează discul de vinil ca format valoros într-o lume dominată de streaming digital, arată că 76% dintre tineri cumpără un vinil cel puţin o dată pe lună, iar 29% dintre ei se identifică drept colecţionari înrăiţi şi cumpără viniluri în mod regulat.

,,Cred că va fi o creştere progresivă pe următorii ani, cu cât se dezvoltă mai mult tehnologia şi AI, cred că oamenii se vor reconecta la partea fizică a muzicii”, a mai adăugat Constantin Vasile.