Diferenţele se adâncesc, discursurile, reacţiile sunt tot mai aspre, iar oamenii – sau tot mai mulţi dintre ei –nu mai sunt dispuşi să asculte nici vocea raţiunii. Vedem acest fenomen nu numai în spaţiul politic şi social, ci şi în cercurile mai apropiate – inclusiv în cadrul echipelor de la muncă sau al reuniunilor dintre vecini.

Tensiunile capătă tot mai multă amploare. Şi pe foc picură tot mai mult gaz, din diverse surse. Pandemia, războaiele, inflaţia, instabilitatea, frământările sociale provocate de alegeri (şi lista poate continua, desigur) au tot erodat starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar şi a grupurilor, a societăţii în general. În plus, este vizibil faptul că interacţionăm tot mai puţin în viaţa reală – foarte mulţi oameni lucrează remote (iar încercările companiilor de a-şi întoarce oamenii la birouri sunt ongoing), petrecem mai puţin timp cu cei apropiaţi, ieşim mai puţin în oraş. Sunt lucruri pe care le putem vedea cu ochiul liber dacă ne uităm în jur, dar sunt şi date care susţin acest lucu, iar materialul de copertă prezintă studiul realizat de compania de cercetare de piaţa AHA Moments şi think tankul Rethink România despre tendinţele sociale pe care le intuim, dar nu le conştientizăm pe deplin.

Aceste tendinţe sociale au capacitatea de a produce schimbări cu efecte dramatice în societate.

Pentru a da un exemplu, una dintre tendinţele care se conturează este diferenţa tot mai mare de mentalitate dintre tineri şi tinere. După decenii de emancipare a femeilor, tot mai multe tinere doresc să-şi construiască un parcurs profesional solid, sunt încrezătoare, independente, nu mai au – cel puţin în sfera materială – la fel de multă nevoie de un partener. Pe de altă parte, bărbaţii tineri, în proporţie mult mai mare decât cei din alte categorii de vârstă, consideră că rolul cel mai important al femeii este legat de sfera familiei, de zona casnică. Astfel, în cadrul categoriei Gen Z, diferenţele de mentalitate sunt atât de mari încât scade mult numărul celor care reuşesc să-şi găsească perechea potrivită pentru a forma un cuplu durabil.

Pe de altă parte, pentru că suntem tot mai retraşi în propriul univers şi socializăm tot mai puţin în plan fizic, iar comunicarea digitală este foarte succintă, seacă, a crescut foarte mult nivelul de intoleranţă la ideile şi opiniile celorlaţi. Oamenii sunt tot mai puţin interesaţi de ce au alţii de spus şi, adeseori, atunci când ascultă o fac pentru a da replica, de multe ori agresivă.

Totuşi, aceste tendinţe, cu pericolele asociate, nu sunt apanajul societăţii româneşti, ci ele s-au conturat de ani buni în alte pieţe, punctează Robert Santa, cercetător-şef în cadrul Rethink România. Şi în pieţele occidentale scindarea societăţilor este vizibilă. În rândul efectelor se numără tensini sociale, conflicte, ascensiunea extremiştilor, scăderea natalităţii. Costul? În plan economic este greu de translatat preţul concret al tensiunilor generate de diverse tendinţe care se conturează în societate. Dar un exemplu recent este ameninţarea de junk care a planat asupra economiei româneşti şi escaladarea dobânzilor la creditele angajate de statul român. Am trecut razant pe lângă acest pericol, dar suntem încă departe de momentul în care am putea respira uşuraţi, mai ales că o parte a populaţiei este puternic inflamată de măsurile sociale şi economice care o apasă tot mai mult. (Inflamare care este alimentată de discursul extremist, care îşi umflă astfel capitalul politic). Astfel, costul tensiunilor nu se referă doar la bani, ci şi la emoţii, comportamente şi reacţii.   

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin