Afirmam atunci ca in timp ce multinationala prefera sa tina deschis magazinul (si angajatul roman la lucru) peste program, doar sa mai ia cativa bani cash de la clientul care nimerea in magazin foarte aproape de inchidere, consultantii de vanzari ai antreprenorului roman se pregateau de plecare cu mult inainte.

La cateva saptamani distanta am ajuns din nou intr-un magazin de mobila detinut de acelasi antreprenor, evident, tot in jurul orei de inchidere. Numai ca de data aceasta, surpriza, consultantii de vanzari chiar actionau ca niste consultanti de vanzari si au convins-o pe casiera mult prea mofturoasa sa mai astepte cateva minute peste ora de inchidere pentru a incasa banii. Sa fie oare vorba de faptul ca magazinul era proaspat deschis in cadrul celui mai nou mall din sudul orasului?

Probabil ca nu prezenta in mall era cauza, pentru ca la capatul celalalt al orasului, in cel mai mare mall din nord, alti angajati ai unei firme romanesti de camasi cu nume italian (deh, marketing) erau atat de plictisiti de clienti ca pe toata perioada cat am tot incercat sa gasesc o camasa (inutil, pentru ca orice produs din colectia noua era aproape imposibil de gasit altfel decat XXL) au batut cu degetele in mobilierul aranjat dupa cele mai noi norme Feng Shui probabil. Vorba lui Edi, vanzatorul prietenos din magazinul de camasi premium (asa cum singuri se promoveaza), "nu am altceva decat camasi de-astea, de-astea si de-astea, iar pe cele albe nu vi le pot da sa le probati. Va dau insa alta sa vedeti cum va vine, ca toate sunt cam la fel". Nu tu discutii despre croiala, despre pense sau nu, despre "slim fit" sau "classic fit", despre texturi diferite si modul cum firul de bumbac egiptean dublu rasucit este pus in valoare! Credeti ca m-a crezut cand i-am spus ca in urma cu ceva vreme (e adevarat, cu destul de mult timp in urma) tocmai imi luasem dintr-un alt magazin al retelei o camasa alba si, mai mult, o si probasem? Ba, mai mult, imi cumparasem acea camasa plecand de la o simpla cravata…