Oana Ioniţă, ZF: Economia de empatie: Când efortul tău nu mai acoperă inflaţia, dar internetul te vrea „hustler”

Autor: Oana Ioniţă Postat la 04 iunie 2026 11 afişări

Oana Ioniţă, ZF: Economia de empatie: Când efortul tău nu mai acoperă inflaţia, dar internetul te vrea „hustler”

În ultimii doi ani, piaţa muncii a devenit tot mai instabilă şi mai greu de pătruns, mai ales pentru tineri. În timp ce discursul public de pe reţelele sociale pare adesea simplu - „dacă vrei, îţi găseşti de muncă” - realitatea din teren este mult mai complicată. Concedieri, salarii care nu ţin pasul cu inflaţia şi o competiţie tot mai mare fac ca intrarea pe piaţa muncii să fie, pentru mulţi, un proces frustrant şi uneori descurajant.

În acelaşi timp, reţelele sociale au creat o iluzie a realităţii în care succesul pare rapid, accesibil şi universal. Vedem constant exemple de oameni foarte tineri care câştigă sume uriaşe ca influenceri, creatori de conţinut sau antreprenori digitali. Mulţi devin freelanceri, mulţi îşi deschid agenţii de marketing – „totul e posibil dacă vrei”, aşa ni se spune în videouri de câteva secunde despre poveştile influencerilor de succes. Totuşi, cât e realitate? Sau şi mai exact: cât e o realitate accesibilă tuturor, aşa cum ne este prezentat? Acest comportament poate crea impresia că stabilitatea financiară este o chestiune de alegere personală, ignorând complet contextul economic în care trăiesc majoritatea oamenilor simpli.

Un exemplu recent care mi-a rămas în minte şi a stârnit discuţii este un videoclip în care o figură cunoscută din mediul online din America, un influencer, cu o avere estimată de zeci de milioane de dolari, îi răspundea unei tinere care spunea că tocmai fusese dată afară de la locul de muncă, sugerând că problema este chiar lipsa ei de iniţiativă: „Ştii ce te-ar mai ajuta?

Să-ţi iei un alt job. Încearcă asta!” Tânăra lucra ca angajată la sol pentru compania aeriană Spirit Airlines pe aeroportul din Boston. Recent, compania Spirit Airlines a intrat în faliment şi s-a închis brusc, lăsând peste 17.000 de oameni şomeri de pe o zi pe alta, inclusiv pe ea. Aşa că nu e singura într-o situaţie dificilă, dar cum am ajuns să trăim cu toţii protejaţi de bula noastră, influencerul nu ştia. Reacţia publicului a fost împărţită, dar a scos la suprafaţă o tensiune mai veche: diferenţa dintre percepţia celor care au ajuns într-o poziţie privilegiată şi realitatea celor care se luptă zilnic cu instabilitatea economică.

Problema nu este doar individuală, ci structurală. În multe industrii, joburile dispar sau sunt automatizate, iar în altele se transformă în colaborări precare, fără siguranţă pe termen lung. În acelaşi timp, costul vieţii creşte constant, iar pentru mulţi tineri, independenţa financiară devine tot mai greu de atins, chiar şi cu studii sau experienţă.

În acest context, fiecare grup social ajunge să trăiască într-o „bulă” proprie. Cei din mediul corporatist, cei din economia gig, influencerii sau freelancerii au realităţi foarte diferite, iar contactul dintre aceste lumi este tot mai rar. Reţelele sociale nu le apropie întotdeauna, ci uneori le accentuează diferenţele. Ne lovim tot mai des de conţinut despre o viaţă în care e totul posibil, în care vacanţele de 4-5 ori pe an sunt normalitate, în care e perfect normal să ai şi trei joburi sau unde dacă eşti influencer, succesul e garantat. De ce continuăm să oferim atenţie, timp şi bani unor oameni care sunt atât de izolaţi în bulele lor încât au uitat cum arată viaţa reală?

Cea mai mare problemă lipsa de înţelegere între aceste realităţi. Când unii cred că „este suficient să munceşti”, iar alţii trăiesc nesiguranţa constantă a pieţei muncii şi se împart între 2-3 joburi, dialogul lipseşte complet.

Piaţa muncii din acest moment este dură şi adesea nedreaptă. Realitatea economică nu ajută nici ea – inflaţie, câte un război izbucnit peste noapte, o stagnarea a creşterilor salariale. E adevărat că în capitalism nu te poţi aştepta la egalitate de şanse, dar totuşi chiar trebuie să facem economie de empatie? Cred că mare parte din această ruptură de realitate e şi faptul că ne-am dezobişnuit să deschidem o publicaţie de ştiri şi să dăm un scroll şi pe acolo, limitându-ne doar pe social media. Chiar ajută să revenim cu picioarele pe pământ şi să vedem ce se întâmplă cu adevărat în jurul nostru.  

OANA IONIŢĂ este Social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. România dintre cod şi strategie: cum a ajuns Accenture să construiască de aici proiecte care influenţează industrii globale

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.