Patronul Dristor Doner Kebap, Ahmet Ugur Pakcan, a fost arestat preventiv în Turcia, alături de alte zeci de persoane, într-un dosar privind o presupusă grupare de crimă organizată şi spălare de bani, anchetată de procurorii turci.

O anchetă privind o presupusă organizaţie criminală condusă de Alihan Kuriş s-a extins în urma unor noi mărturii care detaliază o presupusă reţea de transfer de bani ce opera prin România, precum şi a descoperirii unui sistem de comunicare închis utilizat de mii de membri, potrivit unor relatări de marţi.

Conform unui articol din ziarul Sabah, anchetatorii au obţinut o declaraţie de la G.K., care a afirmat că a fost anterior partener într-un lanţ de restaurante de tip döner din România, prin intermediul unei cunoştinţe, şi a furnizat autorităţilor detalii despre presupusele operaţiuni ale grupului în această ţară.

Ancheta, coordonată de Parchetul din Ankara, vizează acuzaţii precum conducerea unei organizaţii criminale, fraudă în formă agravată, încălcarea legislaţiei fiscale şi spălarea de active provenite din activităţi infracţionale.

G.K. l-a identificat pe Ahmet Uğur Pakcan – descris drept „mâna dreaptă” a lui Kuriş (aflat în prezent în detenţie) – drept presupusul reprezentant al grupului în România şi o figură-cheie care superviza activităţile acestuia în Balcani, potrivit dailysabah.

com.

Ce rol avea patronul shaormeriei

Potrivit mărturiei, patronul shaormeriei Dristor din Bucureşti, Pakcan, gestiona o reţea financiară importantă prin intermediul unor afaceri precum lanţul de restaurante Dristor Döner şi casele de schimb valutar Dristor din Bucureşti.

Martorul a mai susţinut că Pakcan era singurul responsabil oficial pentru un cămin studenţesc din capitala României, legat de grup, despre care anchetatorii bănuiesc că a jucat un rol în operaţiunile financiare ale acestuia.

G.K. a afirmat că studenţii cazaţi în cămin erau folosiţi pentru a transfera sume mari de bani între Turcia şi România.

Bani în valize

Conform declaraţiei sale, studenţii care călătoreau în Turcia în vacanţă erau îndrumaţi către M.A., un avocat din Istanbul despre care se presupune că avea legături cu grupul. Sume mari în dolari americani, euro şi lire sterline erau, se pare, introduse în bagajele acestora înainte de întoarcerea în România.

Studenţii primeau instrucţiuni să nu deschidă valizele până la sosirea în România, a susţinut martorul. Ulterior, banii erau preluaţi la Bucureşti de membri ai organizaţiei şi introducşi în reţeaua financiară a acesteia.

De asemenea, G.K. a susţinut că membrii grupului şi studenţii din cămin se reuneau în fiecare zi de joi pentru întâlniri în cadrul cărora se rugau împotriva guvernului turc.

Întâlniri secrete

El a declarat că a aflat despre aceste întruniri în timpul unei vizite în România şi că ulterior l-a întrebat despre ele pe partenerul său de afaceri, care a confirmat desfăşurarea acestor întâlniri. Martorul a mai susţinut că Pakcan şi Kuriş au organizat întâlniri secrete într-un complex de vile din provincia Bolu, situată în nord-vestul Turciei.

El a descris complexul de vile „Binbir Evler”, aflat în zona satului Gövem din Bolu, drept un centru de coordonare al grupului şi a afirmat că acolo erau depozitate fondurile obţinute prin mijloace ilicite.

G.K. a mai susţinut că Pakcan a participat la funeraliile lui Fetullah Gülen - liderul stabilit în SUA al Grupării Teroriste Güleniste (FETÖ) - la ordinul lui Kuriş, adăugând că evidenţa călătoriilor internaţionale ale lui Pakcan ar putea confirma această deplasare.

Reţea secretă descoperită

Anchetatorii au descoperit, de asemenea, un sistem închis de comunicare şi date numit „Glooper”, utilizat, se pare, de membrii din eşaloanele superioare ale grupului.

Analizele digitale au relevat că aplicaţia Glooper nu era disponibilă pe platforme standard precum Apple App Store sau Google Play Store şi nu putea fi accesată de publicul larg, potrivit anchetei.

Sistemul ar fi fost dezvoltat special în India, la ordinul lui Kuriş, şi pus la dispoziţia a aproximativ 3.300 de persoane din structura de conducere a grupului.

Anchetatorii au constatat că Glooper servea nu doar ca platformă de mesagerie, ci şi ca infrastructură digitală pentru gestionarea informaţiilor legate de cămine, personal, activităţi administrative şi chestiuni financiare.

Prin intermediul sistemului erau transmise, de asemenea, instrucţiuni din partea liderilor şi alte informaţii sensibile.

Sistem de securitate în trei etape

Anchetatorii au precizat că accesul la Glooper era protejat printr-un mecanism de autentificare în trei etape, care implica o parolă, verificarea biometrică şi o autorizare externă.

Prin urmare, simpla deţinere a parolei sau a dispozitivului unui utilizator nu oferea acces la sistem, conform constatărilor. Utilizatorii trebuiau, de asemenea, să treacă de verificarea biometrică şi să primească o autorizare externă suplimentară.

Autorităţile consideră că aceste măsuri aveau scopul de a limita accesul doar la utilizatorii aprobaţi în prealabil şi de a menţine o reţea de comunicare strict controlată.

De asemenea, anchetatorii au descoperit că, pentru comunicarea cu instructorii religioşi, se utiliza un sistem intern separat bazat pe e-mailuri criptate, în timp ce Glooper era rezervat în principal comunicării la nivel de conducere, operaţiunilor administrative şi procesării datelor. Descoperirea a dus la comparaţii cu ByLock, aplicaţia de mesagerie criptată utilizată de membrii FETÖ.

Autorităţile nu au stabilit că Glooper şi ByLock utilizează aceeaşi infrastructură tehnică. Cu toate acestea, anchetatorii au semnalat similitudini în ceea ce priveşte reţelele lor închise de utilizatori şi funcţiile de comunicare criptată.