♦ Rata anuală a inflaţiei a continuat trendul ascendent în octombrie şi a urcat la 7%, trasă în sus de preţurile la energie din ce în ce mai mari ♦ Motorina şi benzina au condus în topul creşterilor de preţ în octombrie, cu 43%, respectiv 33%, alături de chirii, cu un plus de 38% an la an ♦ Preşedintele PSD Sorin Grindeanu: „Am cerut ministrului energiei să vină cu un plan pentru reducerea preţurilor la energie şi pentru consumatorii industriali“.

Bucuria din august, când inflaţia a scăzut de la 8,2% în iulie la 6,2% (ca urmare a epuizării efectului de bază), a fost de scurtă durată. Începând cu septembrie, inflaţia a reînceput să urce – 6,6% în septembrie şi 7% în octombrie. Înainte de prima rectificare din 30 octombrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a majorat estimarea de inflaţie medie anuală de la 7,9% în luna mai la 8,4%. Ca urmare a acestui fapt şi a anticipaţiilor ce derivă din evoluţia preţurilor de consum, prognoza de creştere economică de 0,1% a fost reanalizată şi acum CNSP aşteaptă o scădere economică de 0,4%.

Inflaţia atacă consumul, care a scăzut cu 4,6% în septembrie, faţă de o scădere de 0,9% în august (când efectul de bază a fost epuizat).

Faţă de inflaţia în creştere, din partea consumului se aşteaptă o nouă restrângere, fapt ce loveşte economia în ansamblu. În plus, salariile continuă să crească, dar veniturile salariale reale (creşteri salariale minus inflaţie) rămân sub inflaţie (minus 1,5% în septembrie), ceea ce afectează consumul.

Guvernul caută soluţii sau aşa spune. Acum o schemă de plafonare a preţurilor la energie se aplică clienţilor casnici, dar doar pentru gazele naturale, iar companiile plătesc preţul pieţei libere. Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) Florin Pogonaru admitea recent, într-o discuţie cu reporterul ZF, că preţurile la energie sugrumă industria mai mult decât orice altceva. Producţia industrială a scăzut în august, an/an, cu 3,4%.

Sorin Grindeanu, preşedintele PSD, partid care are 12 miniştri în guvern, spune că formaţiunea sa va lansa săptămâna viitoare un program de relansare economică şi va căuta soluţii pentru preţurile la energie.

„Mă mai interesează un lucru tot aici. Şi anume, o problemă extrem de importantă, cea legată de preţul la energie. Preţul la energie înseamnă competitivitate, dincolo de o factură mai mică pentru fiecare dintre noi. Preţul la energie înseamnă competitivitate economică. Şi aici trebuie să avem un plan, de asemenea, foarte clar, distinct, ca să putem să vorbim despre relansare economică”, a spus Sorin Grindeanu. El a cerut ministrului energiei să prezinte un plan urgent pentru reducerea preţurilor la energie, avertizând asupra impactului negativ pe care costurile ridicate îl au asupra marilor companii industriale din România, precum Dacia şi Ford.

Ce spun datele INS

Rata anuală a inflaţiei a continuat trendul ascendent în octombrie şi a urcat la 7%, de la 6,6% cu o lună înainte. Cele mai mari creşteri de preţ, an/an, pe ansamblu, s-au înregistrat la servicii, plus 11%. În acelaşi timp, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,6%, iar alimentele cu 3%.

Dintre alimente, cele mai mari majorări de preţuri an la an s-au menţinut la cafea, cu 12%. Ouăle se află în continuare pe locul secund, cu o creştere a preţurilor de 10,5%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 8%. În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 0,8%, untul cu 0,7%, făina cu 2,5% şi mălaiul cu 2,8%. Tot în scădere a fost şi preţul la cartofi, cu 2,5%, la fasole boabe, cu 0,65%, precum şi la fructele proaspete, cu 15%.

Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din octombrie sunt la mo­to­rină, 43%, urmate de cele la benzină, 33%.

Energia electrică şi-a continuat scum­pirea şi şi-a majorat tariful (după înce­tarea efectului de bază ca urmare a eliminării schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor) în luna octombrie 2026 cu 4%.

În categoria serviciilor, chiriile au condus în topul creşterilor, cu un plus de 38%, urmate de tarifele la biletele de avion, care s-au majorat cu 14%, apă, canal şi salubritate, cu 13,7%, şi abonamentele de televiziune, cu 13%.

În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 8,4%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 2,3%, iar cel rutier cu 8,4%.