O IALTĂ A GAZELOR

Autor: Dorin Oancea Postat la 08 iulie 2013 838 afişări

Societatea românească a primit destul de placidă vestea eşecului Nabucco, conducta care trebuia să asigure o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale pentru un număr important de state din sud-estul continentului european; e de înţeles, este vară, cald, de ce ne-am gândi la frigul de peste iarnă, la preţurile în creştere ale gazelor sau la alte asemenea fleacuri.

O IALTĂ A GAZELOR

Premierul Victor Ponta a mărturisit că înţelege raţiunile economice pentru care nu a fost ales Nabucco, iar preşedintele Băsescu a punctat, cât se poate de corect, zic eu, că este o copilărie să ne închipuim că vom avea loc, sau că ni se va face loc, în proiectul South Stream al Gazprom, ba a anunţat şi o redefinre a politicii enegetice a României.

Dincolo de aceste declaraţii şi de pasivitatea societăţii, cred, pe scurt, că decizia de îngropare a proiectului Nabucco este o consfinţire a sferelor de influnţă energetică pentru Europa, la fel cum cu decenii în urmă Roosevelt, Stalin şi Churchill au împărţit Europa. O Ialtă a gazelor, generată de decizia azerilor şi a unui consorţiu condus de BP şi Statoil, de a aproviziona proiectul TAP (Trans Adriatic Pipeline, prin Grecia, Albania şi marea Adriatică, până în tocul Italiei).

Care lasă Ungaria, Bulgaria şi România dependente de gazul rusesc. Nabucco era un proiect despre care s-a vorbit timp de zece ani, pentru care s-au realizat studii de fezabilitate, s-au organizat zeci de întâlniri, s-au semnat hectare de documente, ai fost declaraţii şi întâlniri, inclusiv cu furnizorii din zona mării Caspice, companii importante l-au curtat, analizat, şi, dintr-odată, brusc, devine neviabil comercial?! Dacă a fost aşa, cine este răspunzător pentru toată fanfaronada de un deceniu, pentru promisiuni, pentru timpul, banii şi orele din viaţa oamenilor mâncate aiurea?

Prietenii bulgari, dintre toţi partenerii din Nabucco, par a pierde cel mai puţin, pentru că au obţinut o promisiune de aprovizionare printr-o conductă care leagă sistemul vecinilor noştri de Grecia. Dincolo de interesele economice desluşite de oficialii români (le-aş fi vrut detaliate, sincer) există o serie de aspecte interesnte de urmărit în perioada următoare.

TAP nu înseamnă numai o conductă, pentru că poate deveni o carte importantă de jucat pentru Grecia cea marcată de criză - investiţii, locuri de muncă, venituri pentru stat şi pentru companii. Apare un partener nou în jocul geopolitic, Albania. Şefii OMV au avansat o idee interesantă - „gaze europene pentru europeni„. O fi însemnând asta o concentrare mai mare pe zona Mării Negre, sau poate liber la gazele de şist, la noi sau aiurea? Şi, nu în ultimul rând, apare în Europa un alt partener în jocul geopolitc, Azerbaijanul: dincolo de deciziile consorţiului Şah Deniz, care, iată, anulează un deceniu de demersuri şi eforturi, trebuie spus că Socar tocmai o obţinut un pachet de control în Desfa, compania care operează reţeaua de distribuţie a gazelor din Grecia.

Un strateg cum a fost Von Clausewitz a spus la un moment dat că politica externă este o continuare a războiului. Nu ştiu când o să învăţăm şi noi lecţia asta. 

M-am gândit să ilustrez textul acesta cu un tablou care se numeşte ceva de genul „Zorii patriei mumă„, pentru care autorul, Feodor Şurpin, a primit premiul de stat; este obolul pe care artistul l-a plătit pentru a exista, dacă vreţi. Interesant este că omul se dovedeşte, în dimensiunea aridă a tabloului, un fin analist, de-a dreptul curajos. Dacă priviţi atent, veţi desluşi dincolo de uriaşul Stalin, stâlpii puterii sale, aşezaţi cumva în ordine: electricitatea, tractoarele şi ţăranii la muncă, în zare oraşul şi uzinele cu coşuri fumegânde. Iar între Stalin şi oraş, pe un drum şerpuit, silueta neagră şi cocoşată a Pobedei cu care erau săltaţi, în zori, indezirabilii. Pentru că şi politica internă poate fi un soi de război.

Urmărește Business Magazin

/opinii/o-ialta-a-gazelor-11107983
11107983
comments powered by Disqus
Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti

Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

vezi continuarea
ZF.ro
Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români
Dezvăluiri: Ce vor românii de fapt de la un desert. Secretele unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni din domeniu
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi
Tudose, ironic: Prefectul de Brăila a fost la o şedinţă de partid.Nu s-a făcut politică, s-au recitat psalmi
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.