Nu cumva ar avea doamnele mai multă nevoie de susţinere prin „triburile de gen”?
Doar ce s-a încheiat luna martie, în care a avut loc Gala Women in Power, dedicată celor mai puternice femei de afaceri de pe plan local, iar în paginile revistei veţi putea vedea un „rezumat” al acestui eveniment, al cărui concept s-a legat de La vie en rose. Şi nu pentru a pune pe tapet feminitatea ca slăbiciune, pentru că – dimpotrivă – aceasta este un atu al doamnelor care folosesc mănuşa de catifea în stilul lor de leadership. În cadrul evenimentului, una dintre premiante, Virginia Oţel, director general adjunct al Garanti BBVA Leasing, director de comunicare corporativă al Garanti BBVA România şi copreşedinte al PWN Global, a atras atenţia că numărul femeilor aflate în poziţii de conducere nu este egal cu al bărbaţilor pe piaţa din România. Cu titlul de exemplu, în 2022 doar 12% din totalul companiilor româneşti listate pe piaţa reglementată a BVB aveau o femeie în poziţia de director general sau de membru al directoratului. Deşi a mai crescut, în 2024 pare că procentul a ajuns timid la 20%.
Se pare că unul dintre motive se leagă de faptul că anumite domenii – precum bancar, real estate, bursă şi lista poate continua - – erau terenuri „rezervate” până nu de mult bărbaţilor, care dominau aceste zone.
Toate aceste bariere cad, în timp, aşa cum femeile, de la începutul secolului trecut, au câştigat diverse drepturi, cum sunt cel la vot sau la educaţie. Dar lumea nu mai are răbdare. În secolul vitezei, (şi) doamnele simt nevoia ca lucrurile să se întâmple mai repede. Acum.
Un alt motiv, dincolo de tradiţionalism, se leagă de încredere. Femeile au încredere că deopotrivă ele însele şi bărbaţii pot fi buni lideri, în schimb bărbaţii cred în mai mare măsură că sunt mai buni la a conduce decât doamnele, conform celui mai recent val din studiul Pareto Report. „38% dintre femeile în leadership consideră că femeile sunt cele mai potrivite pentru această poziţie, în timp ce la bărbaţi procentajul creşte la 51%. Concluzia este că, desigur, fiecare dintre părţi susţine un pic mai mult propriul sex, dar diferenţa între femeile care susţin femeile şi susţinerea bărbaţilor, adică şi bărbaţii primesc o parte din credit, este foarte, foarte diferită. Bărbaţii se susţin pe ei înşişi sau ambele genuri, dar foarte rar doar femeile, aşa că de aceea am concluzionat că bărbaţii încă au o percepţie părtinitoare cu privire la femeile în leadership”, explică Manuela Mancaş, fondatoare şi CEO al companiei de cercetare AHA Moments, care a derulat studiul Pareto Report.
În aceste condiţii, intervine întrebarea dacă nu cumva o susţinere mai hotărâtă a tribului de gen se impune, pentru a accelera accederea femeilor în funcţii importante. La ediţia din acest an a catalogului „100 cele mai puternice femei de afaceri”, am invitat cele mai puternice doamne să răspundă şi la întrebarea care se leagă de felul în care folosesc influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business. Cu siguranţă, doamnele nu au alcătuit un „trib de gen”, iar susţinerea altor reprezentante ale sexului frumos este o alegere. „Cred în talent şi cred în forţă, şi am avut şi am în jurul meu femei care au şi talent şi forţă. Am susţinut proiecte importante la nivelul societăţii şi multe dintre acestea sunt iniţiative feminine, fie în business, fie în societate. Am condus echipe în care am avut femei care acum sunt în poziţii importante în companiile pentru care lucrează şi pentru care sper că am fost, măcar în anumite momente, inspiraţie”, spune Alexandra Olaru, director juridic şi de relaţii externe în cadrul companiei Vodafone.
Sunt şi situaţii în care cifrele arată mai evident că rolul femeilor în conducere este important. „Cred în potenţialul extraordinar al femeilor de a conduce afaceri în mod ferm şi analitic, dar şi cu diplomaţie, intuiţie şi empatie. Echipa noastră, la CPI România, este dominată de femei, care reprezintă peste 80% din totalul angajaţilor. Nu mă limitez doar la crearea de oportunităţi pentru femei în companie, ci încerc să mă implic şi în afară ei, prin mentorat, prin participarea la conferinţe şi dezbateri. Scopul este acela de a inspira şi alte femei să se descopere, să îşi vadă valoarea şi să aibă încredere în ele. Leadershipul feminin nu transformă doar businessul, ci şi cultura unei organizaţii şi a unei societăţi. Însă, eu activând de mulţi ani într-o industrie dominată de bărbaţi, trebuie să recunosc că toţi mentorii mei au fost nişte domni deosebiţi, cu valori de admirat, profesionişti în adevăratul sens al cuvântului, de la ei am furat meserie, spune Fulga Dinu”, country manager la CPI România.
Cert este că rolul doamnelor în mediul de afaceri local este tot mai important, dar mai sunt paşi de făcut. Şi nu numai în business, ci în mai toate domeniile. Şi nu numai „la noi”, ci pretudindeni în lume.
Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro