Anul trecut, Ion Tiriac, primul roman cu o avere de peste un miliard de euro, si-a angajat un director executiv, sefa biroului de consultanta de la Roland Berger, ca sa-i conduca afacerile. Probabil ca nici el nu mai stia numarul de firme pe care le detine si ce bugete au de facut managerii care le conduceau.
Anul trecut, Ion Tiriac, primul roman cu o avere de peste un miliard de euro, si-a angajat un director executiv, sefa biroului de consultanta de la Roland Berger, ca sa-i conduca afacerile. Probabil ca nici el nu mai stia numarul de firme pe care le detine si ce bugete au de facut managerii care le conduceau.
Poate si Tiriac are nevoie de "restructurarea" propriului business, nu numai companiile de stat. Gelu Tofan, "regele cauciucurilor", a adus un italian la conducerea zilnica a ceea ce a mai ramas din afacerea cu anvelope. Dan Ostahie, patronul Altex, a delegat altcuiva responsabilitatea executiva zilnica a afacerii, pentru a avea mai mult timp sa se gandeasca la strategie.
Acest gen de exemple vor fi din ce in ce mai multe in urmatorii ani. Cei care au pornit niste business-uri le-au crescut, le-au facut mari, au castigat de pe urma lor, au ajuns la un nivel la care, poate, nu mai au forta sau cheful sa le urmareasca zi de zi. Cand ai facut deja un milion de euro sau zece, nu mai esti atat de atent la ce se intampla in jur.
Economia de azi este total diferita de "terenul virgin" in care antreprenorii romani si-au inceput afacerile. Nu mai sunt singuri pe piata, comenzile nu mai vin direct la firma, ci trebuie sa "muncesti" pentru ele, marketingul castiga teren, o simpla oferta de vanzare nu mai este de ajuns, poate mai trebuie sa faci si un call-center. Angajatii de acum sunt total diferiti de cei de acum 10 ani. Participarea "cu entuziasm" la crearea unei afaceri pe bani putini nu mai tine. Numarul de firme de pe piata este infinit mai mare, iar angajatii invata repede ca au de unde alege. Deficitul de forta de munca si numarul tot mai mare de investitori straini care sunt in cautare de personal i-a adus pe angajati la putere. Evolutia economiei este mai puternica decat forta sindicatelor.
Peste toate acestea, concurenta te pandeste dupa colt, iar orice pas gresit se traduce in bani si in pierderea pozitiei. Flanco era in 2002-2004 retailerul de electrocasnice numarul 1, o companie care a trezit din somn nu numai propria piata, ci si tot sistemul bancar prin ratele fixe de credit. In numai doi ani au fost insa depasiti de Altex, care a crezut inaintea lor in magazinele mari, chiar daca pe hartie - vanzari pe metru patrat - afacerea nu prea iesea la socoteala. Acum Flanco - companie care a fost preluata de Flamingo - adopta aceeasi strategie.
Cam din 2002-2003, piata este a cumparatorilor, nu a vanzatorilor, cum a fost timp de un deceniu. Uitati-va ce s-a intamplat in sistemul bancar in ultimii doi ani. Bancherii au fost nevoiti sa se "reseteze" radical. Inainte stateau clientii la usa. Acum e invers. Nu-ti convine cum te-a tratat functionarul de la birou - ca ghisee de discutii si informatii nu prea mai sunt, daca va uitati bine, ci esti invitat pe scaun - te duci vizavi. La zece metri e o alta banca. La fel si la mobila, haine, supermarketuri, chiar si la telefonia mobila. Ideea este ca afacerile se schimba si din punctul de vedere al managementului, al modului cum este condusa firma. Si mai ales al cui o conduce. Tot mai multi antreprenori autohtoni care au avut curajul sa intre in jungla capitalista si acum au firme de peste 25 de milioane de euro pe an cifra de afaceri, ca sa dau un exemplu, vor fi nevoiti sa caute executivi care au lucrat prin multinationale (dar nu numai), obisnuiti cu politicile de marketing-vanzari, de cercetare a pietei si a dorintelor consumatorilor (nu mai merge cu lansarea unor produse si servicii dupa feeling), cu procedurile interne de raportare si urmarire a bugetelor.
BUSINESS Magazin a lansat in acest an primul catalog "100 tineri manageri de top", prin care a scos la lumina o parte din executivii de pana in 40 de ani, din esalonul al doilea, care insa vor conduce inevitabil marile afaceri in urmatoarele 2-3 decenii. Unii au deja pe mana bugete de peste 100 de milioane de euro, altii conduc cateva sute de oameni intr-un call-center, unde-i ca la armata. Birocratia unei companii mari unde trebuie sa raportezi totul incepe sa prevaleze.
Pentru antreprenorii romani care vor sa-si gestioneze profitabil business-ul pe care il au si sa nu-l piarda, catalogul BUSINESS Magazin constituie o buna sursa de resurse umane. Ganditi-va ca pana in 2000, Gelu Tofan a fost cel mai cunoscut industrias roman, "regele cauciucurilor", iar in cinci ani a iesit din lumina reflectoarelor. E doar un exemplu.
Modul de a face business s-a schimbat. Si de a conduce.
