Marea şansă ratată de antreprenorii români şi fructificată de polonezi

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 30 octombrie 2017 2251 afişări  

Primul mall din România a fost Bucureşti Mall, deschis în 1999 de un grup de Turcia, într-o perioadă în care economia era la pământ. Gândiţi-vă că salariul mediu era de 100-150 de dolari, la un PIB de 40 de miliarde de dolari. Cei mai mulţi aşteptau ca mallul din Vitan să dea faliment, dar nu a fost să fie. A fost un succes, chiar peste aşteptările investitorilor şi cele ale finanţatorilor.

Marea şansă ratată de antreprenorii români şi fructificată de...

Primul hipermarket, în accepţiunea de astăzi, a fost deschis de grupul francez Carrefour în 2001 în Militari, în zona de vest a Capitalei. Şi acum îmi amintesc o declaraţie a directorului de atunci care spunea că dacă s-ar fi luat după cifrele din statistică, nu ar fi deschis niciodată supermarketul şi galeria comercială. În piaţă, în portofelele românilor erau şi sunt mult mai mulţi bani decât apar în date.

În 1996 se deschisese primul magazin Metro din România, dar avea un alt sistem.

După aproape două decenii, în România sunt peste 2.000 de magazine moderne – supermarketuri, hipermarketuri, discounteri, cash & carry, şi peste 150 de malluri şi centre comerciale. PIB-ul este de 180 de miliarde de euro, adică 200 de miliarde de dolari, iar salariul mediu este de 500 de euro, adică 600 de dolari. Iar românii au mai mulţi bani acasă decât apar în statistici.

În malluri şi în magazinele moderne intră cel puţin 10 milioane de consumatori în fiecare zi. Comerţul tradiţional pierde teren în fiecare zi, magazinele stradale rezistând foarte, foarte greu mallurilor şi magazinelor moderne în diverse formate.
Din păcate, nu cred că antreprenorii români, companiile deţinute de investitori români care sunt furnizori, producători, comercianţi, sunt câştigătorii exploziei supermarketurilor şi a mallurilor din România.

Antreprenorii români au avut o şansă extraordinară să-şi extindă afacerile odată cu creşterea numărului de magazine moderne şi a mallurilor. Dar pentru acest lucru trebuia să investească mai mult în produsele lor, în extinderea capacităţilor de producţie pentru a a face faţă unor eventuale comenzi mai mari, în pregătirea oamenilor proprii. Trebuia să se modernizeze atât ca produs în sine, cât şi ca marketing. Trebuia să-şi facă un brand. Trebuia să livreze produse mai multe, dar la un preţ din ce în ce mai mic, ca să fie imbatabili în lupta cu alţi concurenţi, din alte ţări.

Mallurile şi supermarketurile le-au pus la dispoziţie clientul, consumatorul, dar cred că mulţi invetitori români au ratat şansa de a deveni mai mari, de a vinde mai mult şi de a se extinde mai mult.

Foarte mulţi comercianţi protestează spunând că străinii, care controlează reţele moderne, le iau marja, presându-i tot timpul să accepte preţuri mai mici. Mulţi nu fac faţă atunci când o reţea le dă o comandă mai mare pentru că nu au cum să o onoreze, neavând capacitate.

Modelul antreprenorilor români este de a avea preţuri mai mari, marje mai mari, dar cantităţi mai mici la investiţii minime. Aşa s-a trăit din 1990 până la mijlocul anilor 2000.

Momentul în care magazinele moderne au câştigat teren, luând din piaţa alimentarelor de la parterul blocurilor, a buticurilor, a coincis cu cel în care şi cererea de produse a fost mai mare. Iar mulţi antreprenori români nu au putut să livreze. Cererea s-a dus de la câteva baxuri la câteva milioane de baxuri sau cutii de salam, de exemplu, care trebuia livrate constant şi la timp. Nu mai vindeai aleatoriu din butic în butic, când ajungea maşina şi pe caiet, ci o dată pe săptămână - într-o singură zi, la o oră precisă.

De asemenea, mulţi investitori români s-au gândit prea puţin că pot să livreze produse în toată reţeaua externă deţinută de Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Metro, de exemplu, etc. adică să iasă cu produsele lor la export.

Aşa că nu au investit din timp, nu au umblat la produse, au schimbat constant calitatea nu că aşa au vrut, ci pur şi simplu aşa a ieşit, şi s-au trezit că nu pot să liciteze la comenzi mai mari pentru că nu au capacitate de livrare.

În acest fel mulţi au fost scoşi din piaţă de alţi producători străini care au invadat România, fie pe cont propriu, fie prin intermediul reţelelor de la ei de acasă care au intrat pe piaţa românească, iar polonezii sunt cel mai bun exemplu.
Polonezii de la Timbark sunt numărul 1 în România pe suc şi în top pe apă. Nu cred că noi avem vreun producător care să fie numărul 1 în Polonia pe vreun segment.

Dacă am extinde exemplul din supermarketuri către malluri, am vedea că avem foarte puţine branduri româneşti care au reuşit să ţină pasul cu explozia mallurilor. În schimb, avem Zara, H&M, C&A (polonezi), Decathlon, Drogerie Markt etc., care au câştigat teren deşi companiile româneşti sunt principalii lor producători de haine sau de pantofi.

Multă lume susţine că supermarketurile şi mallurile au distrus comerţul românesc, dar nu este deloc aşa. Antreprenorii români nu s-au adaptat schimbărilor din piaţă, sociale, demografice, economice, rămânând prizonieri unor formate de comerţ trecute, unor tipare al anilor ’80-’90 sau a unui mod de shopping depăşit.

Acum antreprenorii români mai au o şansă să-şi vândă produsele prin market-place-urile retailerilor online, un mod de comerţ care creşte exponenţial.

Sper că firmele româneşti, comercianţii români, fie că vând produse alimentare, fie că vând haine, îmbrăcăminte, încălţăminte, au învăţat ceva din lecţia mallurilor şi a supermarketurilor – o şansă pe care au pierdut-o.
 

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe Tetelejurnal.ro

/opinii/marea-sansa-ratata-de-antreprenorii-romani-si-fructificata-de-polonezi-16797154
16797154
comments powered by Disqus
Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

Sunt câteva mii sau poate chiar zeci de mii. Din China în SUA şi din Dubai la Varşovia. Predau la universităţi de top din lume, lucrează pentru NASA sau în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi. Sunt antreprenori care au pus bazelor unor start-up-uri peste hotare. Sau sunt executivi care conduc businessuri regionale sau globale de top, cu afaceri de zeci şi chiar sute de milioane de euro. Sunt cei care fac cinste României.

vezi continuarea
ZF.ro
(P) Cum mai stai cu matematica? (P) Cum mai stai cu matematica?
Cum să le dai aşa ceva? O problemă de clasa a 3a i-a băgat în ceaţă pe 90% dintre adulţii care citesc întrebarea. Tu ce înţelegi din asta
ONE.ro
Maurice Munteanu, reacţie dură la adresa referendumului. ”Când aţi văzut ultima dată doi bărbaţi sărutându-se pe stradă?” Maurice Munteanu, reacţie dură la adresa referendumului. ”Când aţi văzut ultima dată doi bărbaţi sărutându-se pe stradă?”
Iulia Albu, despre rochia purtată de Diana Dumitrescu în ziua nunţii. ”Îi place ceapa cu slănină”
Dezvăluire şocantă pentru Al Bano şi Romina Power! Ce s-a întâmplat cu fiica lor, dispărută în urmă cu 22 de ani
Descopera.ro
NASA a anunţat găsirea unui SUPER-PĂMÂNT. ''Ştiam că mai trebuie să fie alţii ca noi, dar nu credeam că e atât de aproape'' NASA a anunţat găsirea unui SUPER-PĂMÂNT. ''Ştiam că mai trebuie să fie alţii ca noi, dar nu credeam că e atât de aproape''
SECRETUL ascuns până acum din Transfăgărăşan, ''drumul dintre nori'', unul dintre cele mai frumoase din România - FOTO
Excavarea ruinelor unui templu egiptean a scos la iveală o DESCOPERIRE FASCINANTĂ! A stat ascunsă peste 2.000 de ani
Go4it.ro
Samsung atacă HUAWEI cu un nou telefon cu TREI camere foto Samsung atacă HUAWEI cu un nou telefon cu TREI camere foto
Telefonul HUAWEI de top care promite să DISTRUGĂ noile iPhone XS în performanţă şi vânzări
MÂINE se lansează cel mai PUTERNIC telefon din lume. Cu aşa preţ, era de aşteptat să nu dezamăgească
Csid.ro
Cătina, ginseng românesc: beneficii VIDEO Cătina, ginseng românesc: beneficii VIDEO
Dislipidemie: cauze şi tratament
Reguli pentru o slăbire corectă şi definitivă

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.