Marea şansă ratată de antreprenorii români şi fructificată de polonezi

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 30 octombrie 2017 2251 afişări  

Primul mall din România a fost Bucureşti Mall, deschis în 1999 de un grup de Turcia, într-o perioadă în care economia era la pământ. Gândiţi-vă că salariul mediu era de 100-150 de dolari, la un PIB de 40 de miliarde de dolari. Cei mai mulţi aşteptau ca mallul din Vitan să dea faliment, dar nu a fost să fie. A fost un succes, chiar peste aşteptările investitorilor şi cele ale finanţatorilor.

Marea şansă ratată de antreprenorii români şi fructificată de...

Primul hipermarket, în accepţiunea de astăzi, a fost deschis de grupul francez Carrefour în 2001 în Militari, în zona de vest a Capitalei. Şi acum îmi amintesc o declaraţie a directorului de atunci care spunea că dacă s-ar fi luat după cifrele din statistică, nu ar fi deschis niciodată supermarketul şi galeria comercială. În piaţă, în portofelele românilor erau şi sunt mult mai mulţi bani decât apar în date.

În 1996 se deschisese primul magazin Metro din România, dar avea un alt sistem.

După aproape două decenii, în România sunt peste 2.000 de magazine moderne – supermarketuri, hipermarketuri, discounteri, cash & carry, şi peste 150 de malluri şi centre comerciale. PIB-ul este de 180 de miliarde de euro, adică 200 de miliarde de dolari, iar salariul mediu este de 500 de euro, adică 600 de dolari. Iar românii au mai mulţi bani acasă decât apar în statistici.

În malluri şi în magazinele moderne intră cel puţin 10 milioane de consumatori în fiecare zi. Comerţul tradiţional pierde teren în fiecare zi, magazinele stradale rezistând foarte, foarte greu mallurilor şi magazinelor moderne în diverse formate.
Din păcate, nu cred că antreprenorii români, companiile deţinute de investitori români care sunt furnizori, producători, comercianţi, sunt câştigătorii exploziei supermarketurilor şi a mallurilor din România.

Antreprenorii români au avut o şansă extraordinară să-şi extindă afacerile odată cu creşterea numărului de magazine moderne şi a mallurilor. Dar pentru acest lucru trebuia să investească mai mult în produsele lor, în extinderea capacităţilor de producţie pentru a a face faţă unor eventuale comenzi mai mari, în pregătirea oamenilor proprii. Trebuia să se modernizeze atât ca produs în sine, cât şi ca marketing. Trebuia să-şi facă un brand. Trebuia să livreze produse mai multe, dar la un preţ din ce în ce mai mic, ca să fie imbatabili în lupta cu alţi concurenţi, din alte ţări.

Mallurile şi supermarketurile le-au pus la dispoziţie clientul, consumatorul, dar cred că mulţi invetitori români au ratat şansa de a deveni mai mari, de a vinde mai mult şi de a se extinde mai mult.

Foarte mulţi comercianţi protestează spunând că străinii, care controlează reţele moderne, le iau marja, presându-i tot timpul să accepte preţuri mai mici. Mulţi nu fac faţă atunci când o reţea le dă o comandă mai mare pentru că nu au cum să o onoreze, neavând capacitate.

Modelul antreprenorilor români este de a avea preţuri mai mari, marje mai mari, dar cantităţi mai mici la investiţii minime. Aşa s-a trăit din 1990 până la mijlocul anilor 2000.

Momentul în care magazinele moderne au câştigat teren, luând din piaţa alimentarelor de la parterul blocurilor, a buticurilor, a coincis cu cel în care şi cererea de produse a fost mai mare. Iar mulţi antreprenori români nu au putut să livreze. Cererea s-a dus de la câteva baxuri la câteva milioane de baxuri sau cutii de salam, de exemplu, care trebuia livrate constant şi la timp. Nu mai vindeai aleatoriu din butic în butic, când ajungea maşina şi pe caiet, ci o dată pe săptămână - într-o singură zi, la o oră precisă.

De asemenea, mulţi investitori români s-au gândit prea puţin că pot să livreze produse în toată reţeaua externă deţinută de Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Metro, de exemplu, etc. adică să iasă cu produsele lor la export.

Aşa că nu au investit din timp, nu au umblat la produse, au schimbat constant calitatea nu că aşa au vrut, ci pur şi simplu aşa a ieşit, şi s-au trezit că nu pot să liciteze la comenzi mai mari pentru că nu au capacitate de livrare.

În acest fel mulţi au fost scoşi din piaţă de alţi producători străini care au invadat România, fie pe cont propriu, fie prin intermediul reţelelor de la ei de acasă care au intrat pe piaţa românească, iar polonezii sunt cel mai bun exemplu.
Polonezii de la Timbark sunt numărul 1 în România pe suc şi în top pe apă. Nu cred că noi avem vreun producător care să fie numărul 1 în Polonia pe vreun segment.

Dacă am extinde exemplul din supermarketuri către malluri, am vedea că avem foarte puţine branduri româneşti care au reuşit să ţină pasul cu explozia mallurilor. În schimb, avem Zara, H&M, C&A (polonezi), Decathlon, Drogerie Markt etc., care au câştigat teren deşi companiile româneşti sunt principalii lor producători de haine sau de pantofi.

Multă lume susţine că supermarketurile şi mallurile au distrus comerţul românesc, dar nu este deloc aşa. Antreprenorii români nu s-au adaptat schimbărilor din piaţă, sociale, demografice, economice, rămânând prizonieri unor formate de comerţ trecute, unor tipare al anilor ’80-’90 sau a unui mod de shopping depăşit.

Acum antreprenorii români mai au o şansă să-şi vândă produsele prin market-place-urile retailerilor online, un mod de comerţ care creşte exponenţial.

Sper că firmele româneşti, comercianţii români, fie că vând produse alimentare, fie că vând haine, îmbrăcăminte, încălţăminte, au învăţat ceva din lecţia mallurilor şi a supermarketurilor – o şansă pe care au pierdut-o.
 

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

/opinii/marea-sansa-ratata-de-antreprenorii-romani-si-fructificata-de-polonezi-16797154
16797154
comments powered by Disqus
Continuaţi să inovaţi! Continuaţi să inovaţi!

La a cincea ediţie a conferinţei dedicate celor mai inovatoare companii româneşti ne-am propus să aflăm de ce suntem plasaţi în categoria inovatorilor modeşti la nivelul UE, deşi România este recunoscută la nivel internaţional pentru talentele şi abilităţile oamenilor din domeniul tehnologiei. Iniţiativele private din sfera inovaţiei nu lipsesc, dovadă şi răspunsurile invitaţilor la discuţie, al căror principal mesaj este că vor continua să inoveze, la fel cum îi sfătuiesc şi pe colegii lor din businessul local.

vezi continuarea
ZF.ro
Cutremur total: Iohannis s-a RĂZGÂNDIT. Anunţul şoc făcut de preşedinte dă peste cap toate planurile Cutremur total: Iohannis s-a RĂZGÂNDIT. Anunţul şoc făcut de preşedinte dă peste cap toate planurile
Avertismentul APOCALIPTIC devine realitate: Vine CRIZA în 2019. Bomba va exploda întâi în China, şi va acoperi toată lumea cu cenuşă. O întreagă generaţie deja a fost ŞTEARSĂ
ONE.ro
Cum arată fiica Prinţesei Diana de care nu a ştiut nimeni. Asemănarea este impresionantă Cum arată fiica Prinţesei Diana de care nu a ştiut nimeni. Asemănarea este impresionantă
10 locuri musai de vizitat in Cluj
“Cine-i născut în ianuarie”…Află ce spune luna în care te-ai născut despre tine!
Descopera.ro
Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care ''a făcut un pact DIAVOLUL'' Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care ''a făcut un pact DIAVOLUL''
Moment ISTORIC înregistrat de o navă NASA. „Este cu adevărat EXTRAORDINAR!”
Cea mai PERICULOASĂ substanţă din întreaga lume. Efectele ei PSIHOACTIVE sunt extrem de grave
Go4it.ro
Telefonul care va detrona SAMSUNG de pe primul loc în lume este foarte aproape. HUAWEI nu se opreşte aici Telefonul care va detrona SAMSUNG de pe primul loc în lume este foarte aproape. HUAWEI nu se opreşte aici
Telefonul SAMSUNG cu PATRU camere foto a ajuns în ROMÂNIA! Iată ce fotografii poate să realizeze
Iată care sunt cele mai PUTERNICE 10 telefoane din lume! Modelul de pe primul loc este mult mai ieftin decât un IPHONE!
Csid.ro
Principii ale alimentaţiei sănătoase la copii - cele mai bune surse de nutrienţi Principii ale alimentaţiei sănătoase la copii - cele mai bune surse de nutrienţi
Şorici de porc: calorii, beneficii şi contraindicaţii
Tratament pentru infecţie în gât - 5 metode care nu dau greş

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.