Creşterea nivelului de trai, oferta variată şi asaltul ofertelor, al promoţiilor de tot soiul au făcut ca şifonierele românilor să se umple până la refuz. Acum ne întrebăm nu numai ce să purtăm la un anumit eveniment – cu sau fără stresul de rigoare -, în viaţa de zi cu zi sau la birou, ci trebuie să găsim soluţii pentru a depozita ţinutele pe care le avem sau să ne debarasăm de cele care nu ne mai sunt pe plac. De-a valma (sau nu) într-un spaţiu limitat trebuie să încapă ţinute pentru office, petreceri tematice, mai glamour, pentru sport sau întâliniri cu prietenii, ori pur şi simplu pentru că suntem ataşaţi de anumite articole vestimentare. Dar dulapurile nu se pot expanda odată cu noile achiziţii. Ce e de făcut, într-o lume care promovează consumul, pe toate canalele?

O antreprenoare a cărei poveste o puteţi citi în paginile acestei ediţii mizează pe construcţia unui brand care ţinteşte clientela nepreocupată fundamental de tendinţe. „Nu ne propunem să reducem garderoba la câteva piese, ci să construim una în care fiecare haină îşi justifică locul. Croieli clasice, materiale naturale, confort şi detalii bine gândite sunt mult mai importante pentru noi decât un print spectaculos sau un trend de moment”, povesteşte Anca-Maria Ţurcanu, general manager al Elsima, producător român de îmbrăcăminte cu aproape trei decenii de experienţă în dezvoltarea şi producţia pentru branduri premium internaţionale, şi cofondatoarea Emat, braţul de retail al afacerii.

Strategia pe care o urmăreşte antreprenoarea, care a preluat de câţiva ani conducerea afacerii construite de părinţii săi, este pe contrasensul mişcării fast-fashion, ce oferă produse multe, la preţuri mici.

Un disconfort real este pricinuit de umplerea spaţiilor de depozitare, amplificat de curentele legate de sustenabilitate şi circularitate. Nici aruncarea lucrurilor nu mai e la fel de simplă ca pe vremuri. Acum există tomberoane speciale, programe prin care brandurile încearcă să recupereze hainele ce pot primi o altă şansă, campanii de conştientizare a faptului că trebuie să reciclăm tot mai mult, să refolosim şamd.

Economia circulară începe adesea chiar în cercul apropiat, conform unui studiu realizat de ING Consumer Research şi Ipsos în aprilie 2026, în şase ţări europene, care analizează felul în care europenii cumpără, vând şi percep produsele second-hand. Pentru 60% dintre români, prima opţiune atunci când nu mai poartă anumite haine este să le ofere prietenilor sau familiei. Astfel, produsele au o viaţă mai lungă. Europenii însă pun în medie mai mult preţ pe hainele vechi şi 44% dintre ei aleg să vândă hainele pe care nu le mai folosesc şi apoi să le predea către puncte de colectare.

Acelaşi studiu arată că interesul pentru circularitate există deja. Aproape şase din zece români cred că programele prin care brandurile colectează şi revând haine sunt o soluţie bună pentru a reduce risipa. Tot aproape şase din zecce spun că şi-ar dori ca mai multe companii să lanseze astfel de programe.

Aproape trei sferturi dintre români (74%) au cumpărat haine second-hand în ultimii trei ani, iar peste jumătate au ales şi produse de mobilier, electronice sau electrocasnice la mâna a doua, mai arată cercetarea. Alegerea produselor second-hand este în primul rând o decizie luată din considerente financiare. 30% spun că aleg haine la mâna a doua pentru preţul mai accesibil, iar dorinţa de a cheltui mai puţin este un alt motiv important. Cu siguranţă însă că apetitul pentru cumpărături este bine reprezentat de Rebecca Bloomwood, personajul principal din „Mă dau în vânt după cumpărături”, roman scris de Sophie Kinsella şi ecranizat în 2009. Voi cât de des vă înnoiţi garderoba?  

O chestiune de încredere

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează care este opinia cititorilor în ce priveşte trăsăturile care generează încredere la locul de muncă.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin