Este România pe drumul către o recuperare rapidă post-COVID?

Autor: Jesus Crespo Cuaresma, Phillip C. Nell Postat la 13 mai 2021 178 afişări

Recesiunea cauzată de criza COVID şi metodele de redresare economică au fost foarte diferite de la ţară la ţară. Recent, FMI a prezis o creştere puternică pentru România în 2021, de 6%. În ciuda previziunilor optimiste, opinia noastră este că businessurile ar trebui să se menţină precaute în continuare.

OVID a pus pe pauză multe activităţi economice şi a trimis, în esenţă, toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanţi factori care determină cât de puternic a afectat pandemia o economie este reprezentat de gradul cu care o ţară este dependentă de turism. Ţările cu un sector turistic mai dezvoltat au suferit mai mult decât cele care sunt mai puţin dependente de acest sector.

Economia românească a scăzut cu 3,9% în 2020, o scădere comparabilă cu cea a unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turistic, precum Ţările de Jos sau Bulgaria. Cu toate acestea, scăderea economiei în România a fost substanţial mai puternică decât în alte ţări. De exemplu, Lituania a înregistrat o scădere economică de 0,8%, iar economia Estoniei s-a redus cu 2,9%. Având în vedere că sectoarele economice componente ale unei ţări nu pot fi uşor modificate pe termen scurt, cele mai importante întrebări în momentul de faţă sunt dacă şi cât de repede se va recupera economia după şocul recesional.

Economia României în creştere

În acest context a fost surprinzător faptul că, în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a proiectat o rată de creştere de 6% pentru România în 2021. Este mult mai optimist decât estimările din octombrie 2020, care stabileau creşterea României la 4,6%. Mai mult, noile previziuni transformă România în economia cu cea mai mare creştere preconizată a PIB-ului din regiune. Se estimează că Ungaria, de exemplu, va creşte cu 4,3%, iar Slovacia cu 4,7%. Inevitabil, ne întrebăm care sunt factorii cheie pentru o recuperare rapidă şi cum se descurcă România în acest sens? Ar trebui să fim mai precauţi decât FMI?

Factorii care influenţează recuperarea unei ţări

Există trei factori importanţi care influenţează recuperarea economică postpandemie. În primul rând, viteza lansării vaccinului şi gradul de vaccinare a populaţiei. În al doilea rând, eficienţa răspunsului politicii fiscale la criză şi, în cele din urmă, amploarea investiţiilor străine directe. Există numeroase dovezi empirice că aceşti trei factori sunt ei înşişi direct determinaţi de calitatea instituţională generală a guvernului. Unele ţări suferă de o calitate instituţională relativ scăzută din cauza corupţiei, a ineficienţelor structurale sau a lipsei calităţii de reglementare. Este de aşteptat ca ţările cu o calitate instituţională mai înaltă să aibă costuri economice mai reduse şi o recuperare mai puternică decât cele cu condiţii instituţionale mai slabe. O privire asupra relaţiei dintre mărimea şocului economic cauzat de pandemia de COVID-19 (estimări din raportul FMI „Perspectivele Economiei Mondiale) şi indicatorii instituţionali de calitate, pe care i-am extras din rândul indicatorilor de guvernanţă mondială, arată că, în medie, ţările care se disting prin calitatea înaltă a reglementărilor, controlul corupţiei şi eficacitatea guvernului tind să înregistreze scăderi mai mici ale PIB-ului în actuala criză. Această relaţie este descrisă în figura de mai jos, pentru economia a 51 de ţări. Am folosit indicatorul „eficacitatea guvernului” ca variabilă a calităţii instituţionale.

Indicele de eficacitate a guvernului măsoară percepţiile privind calitatea serviciilor publice şi civile, independenţa sa faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor, precum şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de aceste politici. Relaţia dintre eficacitatea guvernului şi efectul economic al crizei COVID sugerează că o creştere cu un punct a indicelui de eficacitate a guvernului este asociată cu un şoc economic, care este cu aproximativ 1,2 puncte procentuale mai mic. Pentru România, acest lucru înseamnă că şocul PIB-ului este cu aproximativ 1,8 puncte procentuale mai mare decât şocul pe care l-ar fi experimentat dacă ar fi avut nivelul calităţii instituţionale al Estoniei.

Concluzii

Conform indicatorilor de guvernanţă mondială, România ocupă ultimul loc în rândul economiilor din Europa Centrală şi de Est ale UE în ceea ce priveşte eficacitatea guvernamentală, controlul corupţiei şi calitatea reglementării (măsurate în 2019). Acest lucru contrastează puternic cu aşteptările privind performanţa creşterii economice în lunile următoare, după cum se reflectă în prognozele FMI. Prin urmare, este probabil ca prognozele FMI să fie prea optimiste. Sperăm că, în ciuda tuturor indicatorilor, guvernul român va face o treabă bună în ceea ce priveşte avansarea procesul de vaccinare, implementarea planului de recuperare, atragerea investiţiilor străine directe şi controlul dinamicii datoriei publice. Cu toate acestea, ar fi mai bine pentru businessuri ca acestea să se bazeze pe scenariul unei recuperări economice mai moderate. Considerăm mai realistă previzunea emisă de Banca Mondială, care se aşteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu puţin peste 4% în acest an.

Jesus Crespo Cuaresma este profesor titular de economie la WU Vienna University of Economics and Business. Interesele sale de cercetare sunt macroeconomia şi econometria aplicată. El predă la programul WU EMBA Bucharest, cel mai important program de Executive MBA din România, pe care WU îl oferă de 15 ani. Phillip Nell este profesor titular de management strategic global în cadrul WU şi directorul academic al programului Executive MBA Bucharest.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Cum facem ca cei care termină Podul Iloaiei din Iaşi sau Viaceslav Harnaj din Bucureşti să ajungă să câştige şi ei 2.000 de euro pe lună în agrobusiness? O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.