E-orase si or@se

Postat la 14 iunie 2010 14 afişări

In vreme ce e-Guvernarea la nivel central porneste proiecte colosale si super-costisitoare, administratiile locale se lupta pentru o bucatica din tortul finantarilor europene pentru propriile lor sisteme.

Fonduri europene... Toata lumea viseaza la ele si toata lumea se plange ca nu sunt suficient "atrase" (desi sunt considerate deosebit de atractive). In teorie, lucrurile sunt destul de clare. Uniunea Europeana aduna niste bani de la statele membre, pe care-i foloseste pentru sustinerea vestitului sau aparat birocratic, pentru diverse proiecte la nivel unional si pentru diverse alte lucruri, printre care si finantarea unor proiecte locale in diverse domenii si in diverse locuri.

Asadar, solicitantul intocmeste un proiect (nu-i chiar asa de simplu) pe care-l inainteaza spre aprobare. Exista diverse filtre, astfel incat o initiativa cum ar fi aclimatizarea bananelor in zonele montane din Apuseni are mari sanse de a fi respinsa. Altele ajung in cele din urma sa strabata hatisul birocratic pana la aprobare. De obicei, e vorba de cofinantare, asa ca solicitantul cere cam cat ii permite punga si este constient ca banii s-ar putea sa vina tarziu, ca fluctuatiile cursului valutar s-ar putea sa-l dezavantajeze, ca va fi controlat si asa mai departe.

Cam stim cu totii ce sunt majoritatea proiectelor. Sa ne limitam pentru simplitate la administratiile oraselor mici si vom gasi o multime de reabilitari de strazi si diverse alte initiative edilitare, cu siguranta binevenite pentru cetateanul european traitor prin oraselele patriei. Exista insa o categorie mai speciala de proiecte care ma intereseaza acum: cele din domeniul IT&C. Rasfoind o lista cu astfel de proiecte din parohia MCSI (Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale) am aflat si cam ce si-ar dori primariile si consiliile locale in materie de IT.

De pilda, Consiliul local din Motru si-ar dori un "Sistem informatic integrat pentru asigurarea transparentei actiunilor consiliului local si eficientizarea relatiilor cu cetatenii in municipiul Motru". Orasul Darmanesti este mai laconic: "Tehnologia in sprijinul comunitatii" (se poate deduce ca este vorba de tehnologii informatice.

Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru e-administratie, la care adauga si o lozinca: "Eficienta si accesibilitate in sprijinul cetateanului". In schimb, primaria din Adjud se gandeste la "Informatizarea si modernizarea relatiei cu cetatenii prin folosirea unui sistem informatic integrat in cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud". Primaria Vulcan nazuieste la "Sistemul informatic integrat si managementul documentelor", plus servicii publice on-line pentru cetateni. Bistrita a scornit un acronim interesant, SIRC, adica Sistem Informatic de Relationare Comunitara.

Asta e primaria, pentru ca prefectul e mai trendy: "@dministratie moderna in slujba cetateanului". In diverse formulari, cam aceleasi lucruri le doresc autoritatile locale din Dolhasca, Titu, Campina, Comarnic, Giurgiu, Hateg, Targu Frumos, Sannicolau Mare, Salonta, Uricani ("portalul e-Uricani"), Calarasi, Babadag, Filiasi... N-am parcurs inca un sfert din lista, dar voi incheia enumerarea cu APL comuna Vistea, care are un proiect generos: "Cresterea performantelor Administratiei Publice Locale si a interactiunii acesteia cu cetateanul prin implementarea unei solutii de e-guvernare in cadrul parteneriatului dintre Comunele Vistea, Augustin, Dragus, Soars, Ticus si Ucea".

Nu este nici o doza de ironie in acest rezumat. Chiar cred ca oamenii din primarii si consilii locale vor aceste sisteme informatice (musai "integrate") si sunt convins ca buna administrare a tarii va incepe de jos. De fapt, indiferent de formulari, e vorba cam de acelasi lucru: un sistem de administrare a fluxurilor de documente, un portal informativ (incepand cu orarul de functionare si terminand cu procedurile de urmat pentru diverse aprobari, avize etc.) si cateva servicii web relativ simple, cum ar fi depunerea unor cereri si urmarirea on-line a parcursului acestora, poate un blog...

Presupunand ca zece astfel de proiecte vor fi finantate, se vor cheltui zece sume de bani pentru acelasi lucru. Desigur, e nevoie in unele locuri de ceva dotari hardware (cate-un server, ceva routere, poate chiar niste PC-uri simple), dar marea cheltuiala va fi pentru software. Iar aici intram in plin absurd: se vor proiecta zece sisteme pentru aceleasi cerinte.

Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) tine de UE si gazduieste peste 2.000 de proiecte, dintre care macar jumatate vizeaza administratiile locale. Cat ar costa ca vreo cateva sa fie adaptate si localizate? Cat ar costa ca din bani publici sa se dezvolte in Romania doua-trei proiecte open source cu solutii pentru administratiile locale? Mai nimic: cinci minute de aritmetica.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

/opinii/e-orase-si-or-se-6370011
6370011
comments powered by Disqus
Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români? Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români?

Reinventaţi de pandemie Ţi-ai pus toate economiile la bătaie. Ţi-ai vândut, poate, apartamentul sau motocicleta şi ai investit banii într-o afacere. Nu acum, ci în urmă cu câţiva ani. Totul a mers bine. Ai crescut, uşor-uşor, cu paşi mici, dar ai ajuns la profit, iar acum businessul îţi e suficient să trăieşti fără a avea nevoie şi de un job. Ţi-ai îndeplinit visul. Până când, într-o zi pe care nici tu, nici altcineva nu putea s-o prevadă, totul se prăbuşeşte. Totul se închide. Marfa ta, serviciile tale nu-şi mai găsesc acum clienţii. Totul e captiv în izolare, publicul tău ţintă nu mai există, iar dacă există, îşi drămuieşte cu grijă banii pentru o potenţială criză care se prevesteşte.

vezi continuarea
ZF.ro
Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei
Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei
Mediafax
VIDEO | Imaginile zilei în România: s-au aşezat în genunchi, pe stradă, şi s-au rugat să scape de coronavirus. Totul a fost transmis pe Facebook, iar poliţia a intervenit imediat VIDEO | Imaginile zilei în România: s-au aşezat în genunchi, pe stradă, şi s-au rugat să scape de coronavirus. Totul a fost transmis pe Facebook, iar poliţia a intervenit imediat
Mărturie cutremurătoare a unui medic de la Spitalul de Arşi: Am simţit frica morţii care îţi bate la uşă şi tu nu ai cum să te aperi. Se minte foarte mult, ca la Colectiv, că suntem în control
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie:  "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!" O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie: "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!"
Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: As pune corturi mari la granita si as tine acolo lumea in carantina

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.