Timpul economisit pentru diverse activităţi este promisiunea cu care ne-au captivat diverse servicii, iar bankingul online sau ecommerce-ul sunt cele mai evidente exemple. Dar iată că se conturează un nou fenomen. Pe lângă spălătoriile de maşini self-service, şi casele de marcat unde ne scanăm singuri produsele cumpărate sunt tot mai răspândite. Iar mai nou, avem prilejul de a ne repara singuri telefoanele mobile. Conform unui comunicat de presă, începând din luna august românii îşi pot repara singuri telefoanele mobile în primul service din România ce alocă un spaţiu dotat cu echipamentele şi uneltele necesare, deschis la Iaşi. „Serviciul este destinat atât pasionaţilor de tehnologie, cât şi utilizatorilor obişnuiţi care îşi doresc mai multă independenţă şi control asupra propriilor echipamente.” Cum funcţionează? Primul pas este achiziţia pieselor. Apoi accesarea zonei de self service, echipată complet cu instrumente profesionale. Al treilea pas este concret repararea telefonului. Apariţia în sine a acestui tip de serviciu pentru repararea telefoanelor mobile este interesantă, dar mai degrabă la nivel de hobby – pentru cine vrea şi se pricepe. Dar nu cumva vom avea şansa să ne ocupăm de multe alte activităţi – voit sau nu – în viitor?

Să ne reparăm singuri şi maşinile? Sau să curăţăm camerele de hotel în care suntem cazaţi? Spălătoriile de maşini nu ar fi câştigat aşa mult teren şi nici casele de marcat neasistate, dacă nu s-ar fi schimbat deopotrivă optica angajaţilor dar şi a companiilor. Justificările acestui curent sunt multiple – de la dificultatea de a găsi şi păstra angajaţi până la reduceri de costuri. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care în ţara noastră numărul persoanelor fără ocupaţie este unul dintre cele mai ridicate la nivel european. De pildă, în statisticile biroului european Eurostat, România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională – NEET (not in education, employment or training), de 19,4% în 2024. Comparativ, Bulgaria are o pondere a tinerilor NEET de 12,7%, iar Ungaria de 10,9%. Iar datele cele mai recent publicate de Institutul Naţional de Statistică în privinţa şomajului arată că pentru persoanele adulte, între 25 şi 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,7% în cazul bărbaţilor şi 4,5% în cazul femeilor. Această categorie de vârstă reprezintă 76,1% din totalul şomerilor esti­mat pentru luna iulie 2025, arătând că majoritatea persoanelor fără loc de muncă se află în segmentul de vârstă activă şi matură. Aşadar, există o discrepanţă majoră în ce priveşte disponibilitatea de a munci (din diverse cauze, unele poate total îndreptăţite) şi implicarea românilor în activităţi care să le asigure venituri „albe” – nu „la negru”, „la gri” sau pomeni deghizate sub diverse denumiri. Or această situaţie amplifică fenomenul lipsei de forţă de muncă. Şi astfel, deşi avem acces la produse şi servicii sofisticate, cum sunt ecommerce sau internet banking, e posibil ca în curând să fie necesar să ne schimbăm perspectiva şi să ne convingem că este extrem de agreabil să ne spălăm singuri maşinile, să scanăm produsele cumpărate şi cine mai ştie ce alte activităţi. 

Self service până când? Sondajul LinkedIn desfăşurat într-una din săptămânile anterioare publicării acestei ediţii a BUSINESS Magazin (pe platformele linkeIn ale revistei şi Ziarul Financiar):

Tot mai multe servicii ne... oferă „oportunităţi” variate. De la a ne spăla singuri maşinile şi a scana produsele la cumpărături până la a ne repara singuri telefoanele mobile.

De Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef Business Magazin