Cat de mult ar trebui sa ne incredem in Wikipedia?

Postat la 29 septembrie 2009 62 afişări

Fiecare dintre noi, in timp ce lucreaza si are nevoie sa controleze un nume sau o data, apeleaza la Wikipedia. Pentru de-acum scheletica mana de profani, amintesc ca Wikipedia este o enciclopedie online, scrisa si rescrisa continuu de insisi utilizatorii ei.

Daca veti cauta un cuvant - sa zicem "Napoleon" - si vedeti ca o informatie este incompleta sau incorecta, va inregistrati, o corectati, iar articolul va fi salvat astfel, cu adaugirea voastra. Bineinteles ca aceasta le-ar permite rau-intentionatilor sau nebunilor sa raspandeasca informatii false, dar garantia ar trebui sa fie data tocmai de faptul ca verificarea e facuta de milioane de utilizatori.

Daca un rau-intentionat s-ar apuca sa modifice, scriind ca Napoleon n-a murit pe insula Sfanta Elena, ci la Santo Domingo, dintr-odata milioane de bine intentionati ar interveni sa rectifice ilicita corectie (si apoi cred ca, dupa cateva actiuni in justitie ale unor persoane care s-au trezit calomniate de necunoscuti, un soi de redactie exercita totusi un control, cel putin asupra rectificarilor care par vadit defaimatoare). In acest sens, Wikipedia ar fi un exemplu elocvent a ceea ce Charles Sanders Peirce(1) numea Comunitate (stiintifica), cea care printr-un soi de fericita homeostaza elimina erorile si legitimeaza noile descoperiri, purtand astfel mai departe, cum spunea el, torta adevarului.

Dar daca acest control colectiv ar putea functiona in ceea ce-l priveste pe Napoleon, va putea si in cazul unui John Smith oarecare? Sa luam drept exemplu o persoana un pic mai cunoscuta decat John Smith si mai putin decat Napoleon, adica cel care scrie aceste randuri. La inceput am intervenit pentru a corecta rubrica ce ma privea, intrucat continea date eronate sau informatii false (cum ar fi ca eu sunt primul nascut din 13 frati, cand de fapt acesta a fost cazul tatalui meu). Ulterior am renuntat, deoarece de fiecare data cand din curiozitate intram sa-mi revad pagina dadeam peste alte dragalasenii postate de cine stie cine. De aceasta data, cativa prieteni m-au avertizat ca Wikipedia spune ca m-am casatorit cu fiica editorului meu Valentino Bompiani. Informatia nu este cu nimic defaimatoare, dar - in caz ca ar putea fi pentru prietenele mele dragi, Ginevra si Emanuela -, am intervenit pentru a o elimina.

In acest caz al meu nu se poate vorbi nici despre o eroare scuzabila (precum povestea celor 13 frati), nici de preluarea unui zvon aflat in circulatie: nimanui nu i-a trecut vreodata prin cap ca eu m-as fi casatorit intr-un asemenea mod, prin urmare necunoscutul coautor al Wikipedia a intervenit pentru a face publica o fantezie personala de-a lui, fara sa-i fi trecut prin minte cel putin sa verifice informatia din vreo sursa.

Si-atunci cat de mult trebuie sa ne incredem in Wikipedia? Spun imediat ca eu am incredere pentru ca ma folosesc de ea cu tehnica cercetatorului de profesie: consult pe o anumita tema Wikipedia si apoi verific cu alte doua sau trei site-uri: daca informatia apare de trei ori, exista sanse mari sa fie adevarata (dar trebuie sa fiu atent ca site-urile consultate sa nu fie paraziti ai Wikipedia si sa repete greseala). Un alt mod este sa vad rubrica de Wikipedia atat in italiana, cat si intr-o alta limba (daca intampinati dificultati in urdu, veti gasi intotdeauna, cu siguranta, si corespondentul in engleza); adeseori, cele doua pagini corespund (una este traducerea alteia), dar se intampla si sa difere, si poate fi interesant sa descoperi o contradictie: ar putea chiar sa va impinga (impotriva oricarei religii a virtualului ati avea) sa va ridicati si sa mergeti sa consultati o enciclopedie scrisa pe hartie.

Dar eu am dat exemplul unui cercetator care a invatat putin cum merg lucrurile confruntand sursele intre ele. Ce se intampla insa cu ceilalti? Cei care merg pe incredere? Pustii care recurg la Wikipedia pentru temele scolare? Luati bine aminte ca situatia este valabila pentru oricare alt site, de aceea de multa vreme am propus, inclusiv unor grupuri de tineri, sa constituie un centru de monitorizare a internetului, cu un comitet format din experti de incredere pentru fiecare disciplina in parte, astfel incat diferitele site-uri sa fie recenzate (fie online, fie printr-o publicatie tiparita) si judecate din punctul de vedere al credibilitatii si al acuratetei. Sa luam repede un exemplu: sa nu cautam numele unui personaj istoric de genul lui Napoleon (pentru care Google furnizeaza 2.190.000 de site-uri), ci pe cel al unui tanar scriitor devenit cunoscut doar de un an, adica de cand a castigat premiul Strega 2008, Paolo Giordano, autorul lucrarii "Singuratatea numerelor prime". Site-urile unde se scrie despre el sunt in numar de 522.000. Cum poti oare sa le monitorizezi pe toate?

A existat la un moment dat ideea de a monitoriza doar site-urile dedicate unui singur autor, unul despre care studentii ar putea cauta foarte des informatii. Dar daca il luam pe Peirce, pe care eu tocmai l-am citat, site-urile care-l privesc sunt in numar de 734.000t

Iata o problema de toata frumusetea, ce pentru moment e tot fara solutie.

1. CHARLES SANDERS PEIRCE (1839-1914), FILOZOF SI LOGICIAN AMERICAN.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
Umberto Eco,
Wikipedia
/opinii/cat-de-mult-ar-trebui-sa-ne-incredem-in-wikipedia-4941121
4941121
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.