De la prima copertă, din 2004, până la ediţia #1.000 de astăzi, BUSINESS Magazin a surprins nu doar evoluţia economiei, ci şi felul în care se transformă lumea — prin idei, oameni şi curaj. Privim spre următorul deceniu cu aceeaşi curiozitate cu care am privit ultimii 20 de ani, alături de lideri din businessul românesc care au acceptat provocarea noastră şi au descris marile tendinţe care vor defini afacerile lor în următorul deceniu.

1.000 de paşi înainte

BUSINESS Magazin #1.000 – 1.000 de poveşti şi lecţiile lor pentru viitor: Privim înapoi cu mândrie. Privim înainte cu încredere.

Dacă am aşeza una peste alta toate cele 1.000 de ediţii de BUSINESS Magazin (aşa cum Dorin Oancea, unul dintre redactorii-şefi ai publicaţiei, îşi imagina la o aniversare a unui alt număr rotund, 700 de ediţii), cu cele 64 de pagini ale fiecăreia, turnul de hârtie ar depăşi acum 64.000 de pagini. Ar fi o coloană de vreo patru metri înălţime, plină de gânduri, interviuri, idei şi predicţii  sau, mai bine zis, ar fi o coloană a „gândirii infinite” care urcă, peste birouri şi vremuri.

Este o metaforă a unui drum lung, parcurs pas cu pas, ediţie cu ediţie, într-o călătorie în care România s-a schimbat, iar noi am schimbat felul în care o privim. De la primele coperte din 2004, în care vorbeam despre „România care se construieşte”, până la dezbaterile de azi despre AI, sustenabilitate, burnout sau economie circulară, BUSINESS Magazin a fost un martor lucid şi un participant activ la transformările din jur. A intuit direcţii, a lansat teme înainte ca ele să devină mainstream, a pus reflectorul pe oameni, companii şi idei care au contat. Când nimeni nu vorbea despre start-up-uri, noi îi intervievam pe tinerii care visau să schimbe lumea dintr-un garaj. Când antreprenoriatul părea o nebunie, noi scriam despre curajul de a începe de la zero. Când termenul „sustenabilitate” suna ca un moft, îl explicam ca o investiţie în viitor. Când remote work părea imposibil, scriam despre echilibrul între viaţă şi muncă. Când se vorbea doar despre cifre, noi vorbeam despre oameni. Fiecare deceniu a avut limbajul lui, iar BUSINESS Magazin l-a tradus pe înţelesul unei generaţii, În anii 2000, am fost revista boomului economic, a extinderilor şi a listărilor. În anii 2010, am fost ghidul antreprenorilor care s-au ridicat din criza globală şi au învăţat să inoveze. Iar în anii 2020, am devenit oglinda unei lumi în reconstrucţie, unde tehnologia, conştiinţa de sine şi sensul personal s-au amestecat în noua formulă a succesului.

Ediţia #1.000 nu este o simplă bornă, din punctul nostru de vedere, ci este o invitaţie de a privi mai departe, spre următorul deceniu. Aşa că astăzi, la numărul 1.000, nu tragem linie — o prelungim. Pentru că, dincolo de cronica ultimilor 20 de ani, despre care am tot vorbit, BUSINESS Magazin devine o hartă a viitorului. Vă prezentăm în paginile următoare o parte din ceea ce credem că urmează, prin vocile oamenilor de business din România care nu doar reacţionează la timp, ci îl creează. Cei pe care am pariat acum 20, 15 sau 10 ani — tinerii lideri, antreprenorii independenţi, vizionarii din tehnologie, inovatorii din HR, medicii antreprenori, fondatorii români de companii globale — sunt astăzi cei care definesc următorii 10 ani. 1.000 de ediţii înseamnă o sută de mii de ore de interviuri, mii de poveşti, milioane de citiri şi o singură constantă: oameni cu viziune. Pentru că indiferent cât de rapidă devine lumea, un lucru rămâne la fel de adevărat ca în 2004: viitorul este, întotdeauna, o poveste despre oameni. Mulţumim acelor oameni care continuă, neobosiţi, să scrie această poveste – colegii de la BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar şi din departamentele vânzări, marketing, evenimente, administrativ, colegilor de la TIPAR şi tuturor celor care pun umărul la realizarea acestei publicaţii, partenerilor care ne susţin, celor care ne inspiră, celor care ne citesc şi ne urmăresc pe platforme multiple!

Dragoş Pavăl

preşedinte şi fondator, Dedeman

În următorii zece ani, cred că digitalizarea, combinată cu sustenabilitatea, va defini afacerile de succes. Tehnologia ne va ajuta să fim mai conectaţi, mai eficienţi şi mai creativi, în timp ce responsabilitatea faţă de mediu şi comunitate va transforma modul în care generăm valoare pe termen lung. A integra această viziune în business nu este doar o necesitate, ci o oportunitate de a lăsa un impact real şi durabil.

Despre BUSINESS Magazin, la 1.000 de ediţii

Considerăm BUSINESS Magazin un ghid al evoluţiei economice şi sociale a României. Ne inspiră să înţelegem mai bine contextul, să anticipăm schimbările şi să îmbrăţişăm inovaţiile. Conţinutul său editorial reprezintă, de peste 20 de ani, o sursă constantă de inspiraţie şi informaţie pentru antreprenorii care caută să creeze şi să se dezvolte în mod responsabil.

Horaţiu Didea

managing partner, Workspace Studio

Două trenduri a căror conjugare va dicta viitorul în următorii zece ani: 1. AI-ul, în toate formele lui, impactul acestuia asupra productivităţii şi economiei, dar şi asupra societăţii, şi 2. cum vor răspunde populaţia şi mediul politic la schimbările fără precedent din textura societăţii (incluzând AI-ul).

În toată lumea, vedem o polarizare a averilor şi a modurilor efective de face bani şi a-i administra, a viziunii despre sensul existenţei şi al structurilor socio-politice, schimbarea motivaţiilor intrinsece ale oamenilor, emigraţie, o corodare a democraţiei ca soluţie politică şi economică, iar felul în care omenirea va reacţiona la aceste schimbări va influenţa echilibrul global pentru următoarele decenii.

De la însăşi definiţia conceptelor de „om”, rolul, drepturile, obligaţiile şi valoarea lui în societate, de „resursa” şi „nevoie” şi modul în care va fi redefinită munca, până la cum vor fi regândite educaţia, sănătatea mintală şi contractul social însuşi, reacţia colectivă sau a oligarhiilor la aceste transformări va decide dacă intrăm într-o nouă eră a prosperităţii sau într-un ciclu de tensiuni şi rupturi sociale.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediţii
Una dintre cele mai serioase şi de referinţă publicaţii economice locale, o citesc constant alături de cele internaţionale, nu numai pentru datele corecte şi abordarea profesionistă şi echilibrată a chestiunilor economice şi politice, dar şi pentru interesantele şi agreabilele rubrici de analize şi lifestyle.

Virgil Şoncutean

CEO, Allianz-Ţiriac Asigurări

Cred că trendul cel mai important al următorului deceniu va fi repoziţionarea protecţiei ca prim pas, înainte de economisire şi investiţii, o conştientizare tot mai clară că nu poţi construi pe termen lung fără o bază de siguranţă financiară. Într-o lume în care incertitudinea devine noua normalitate, de la schimbări climatice şi crize medicale la dezechilibre economice, protecţia financiară va deveni prima linie de apărare, nu un lux opţional.

Costul lipsei de asigurare creşte accelerat. Fără o minimă protecţie, un eveniment neprevăzut, precum o boală gravă, un accident, o catastrofă naturală, se poate transforma într-o pierdere financiară uriaşă pentru familii şi companii. În România, potrivit datelor UNSAR, deficitul de protecţie depăşeşte 790 de miliarde de lei, iar nevoia medie pentru menţinerea nivelului de trai după un incident grav a crescut cu 17% doar într-un an.

Această realitate reconfigurează priorităţile: asigurările de viaţă şi sănătate devin mai importante decât cele auto, marcând o schimbare de mentalitate - de la obligaţie la alegere conştientă. Vedem deja acest lucru în evoluţia portofoliului Allianz-Ţiriac, unde asigurările de viaţă sunt astăzi cea mai importantă linie facultativă de business şi au potenţialul să depăşească RCA în următorii ani.

Într-un deceniu dominat de volatilitate, progresul nu se va măsura doar în creştere economică, ci în capacitatea noastră de a rămâne protejaţi, echilibraţi şi pregătiţi pentru imprevizibil.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediţii

BUSINESS Magazin a fost, încă de la prima ediţie, o platformă care a documentat cu rigoare şi curiozitate economia din România, urmărind subiecte, oameni şi companii care contează şi mă bucur să văd cum continuă să surprindă spiritul unor generaţii întregi de lideri, profesionişti şi antreprenori care cred în transformare, ceea ce vă doresc cel puţin încă 1.000 de ediţii. Chapeau!

Adrian Simionescu

country manager, Estée Lauder România

În industria luxury beauty, cel mai important trend pe care îl urmărim este transformarea profundă a relaţiei dintre branduri, consumatori şi sustenabilitate - o evoluţie de la aspiraţional la autentic. În următorul deceniu, consumatorii nu vor căuta doar produse excepţionale, ci şi valori aliniate cu propriul lor stil de viaţă: transparenţă, responsabilitate şi inovaţie cu sens.

Digitalizarea continuă va redefini experienţa de cumpărare — echilibrul între experienţele fizice personalizate şi cele digitale imersive va fi esenţial. În acelaşi timp, datele şi inteligenţa artificială vor permite o hiperpersonalizare reală, oferind fiecărui consumator o experienţă unică, construită în jurul propriilor nevoi şi emoţii.

Cred, de asemenea, că vom asista la o reumanizare a luxului, unde tehnologia va sprijini, nu va înlocui, conexiunea umană. Brandurile care vor reuşi să creeze emoţie, sens şi comunităţi autentice vor fi cele care vor câştiga loialitatea consumatorilor de mâine.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediţii
Pentru mine, BUSINESS Magazin este mai mult decât o publicaţie – este o platformă care inspiră liderii să gândească strategic şi uman în acelaşi timp. O sursă de inspiraţie autentică, ce aduce laolaltă poveşti despre oameni, idei şi curajul de a transforma viitorul.

Utku Ogrendil

CEO, PayPoint România

1. În urmă cu două decenii, sistemul de plăţi din România arăta complet diferit, iar pentru mine, satisfacţia profesională a fost nu doar să asist la transformarea lui, ci să fiu în centrul ei. Am venit în România în 1999, într-o perioadă în care potenţialul de a oferi acces la servicii moderne de plată şi finanţare era uriaş. Am fost parte din echipa care a lansat primele carduri de retail şi am fost unul din fondatorii Biroului de Credit din România. Preluarea managementului PayPoint România a fost un pas firesc, deoarece compania şi-a asumat încă de la început misiunea de a facilita accesul la servicii de plată pentru cât mai mulţi oameni, acolo unde acestea erau mai puţin disponibile. De-a lungul anilor, am sprijinit milioane de români să câştige încredere şi să intre în ecosistemul plăţilor digitale. Dacă ne uităm în rapoartele BNR, în 2005 plata cu cardul era la început, în România erau emise puţin peste 5,7 milioane de carduri şi mai puţin de 3.000 de POS-uri instalate la comercianţi. Astăzi, doar reţeaua PayPoint numără peste 26.000 de terminale de plată asistate POS la nivel naţional. De asemenea, în ultimii patru ani, portofoliul de parteneri al companiei PayPoint a crescut cu 24%, ceea ce a permis unui număr tot mai mare de comercianţi şi clienţi să beneficieze de soluţii moderne şi variate. Acest lucru se reflectă în cele peste 9 milioane de tranzacţii de plăţi şi servicii procesate în fiecare lună. Şi aplicaţia noastră, 24pay, a cunoscut o evoluţie accelerată. Ne apropiem de pragul de 3 milioane de descărcări, oamenii descoperind în 24pay o aplicaţie pentru toate plăţile. Toate aceste rezultate au fost posibile prin investiţii constante în tehnologie, extinderea parteneriatelor strategice şi anticiparea noilor tendinţe de consum. Astfel, am reuşit o transformare majoră a modelului de business, evoluând dintr-un billpayment facilitator într-un facilitator cu acoperire naţională pentru o gamă extinsă de plăţi şi servicii (payment facilitator). Şi de aici cea mai important lecţie: să ai curajul să inovezi, să iniţiezi schimbarea şi să transformi provocările tehnologice în oportunităţi de creştere.

2. Următorul deceniu va fi definit de integrarea inteligenţei artificiale, de personalizarea experienţei clientului şi de standarde tot mai ridicate de securitate. Consider că viitorul va fi al celor care vor reuşi să îmbine expertiza tradiţională cu inovaţia digitală, punând accent pe încredere şi responsabilitate. PayPoint România va rămâne unul dintre liderii acestei transformări, facilitând plăţi şi servicii diverse, sigure şi accesibile pentru toţi.

Doru Ristea

Country General Manager, Lenovo România

1.Œ Acum 20 de ani, Lenovo achiziţiona divizia de PC-uri a IBM, un moment cheie în istoria companiei, ce ne-a permis transformarea într-un competitor global, care şi-a bazat succesul pe inovaţie, adaptare continuă şi curajul de a îşi depăşi constant limitele. După 20 de ani, Lenovo nu numai că este numărul unu mondial în producţia de PC-uri, ci şi una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume. O lecţie importantă pe care am învăţat-o în ultimii 20 de ani a fost că diferenţierea pe piaţă nu mai este determinată exclusiv de nivelul de excelenţă tehnologică, ci şi de oferirea unei experienţe complete utilizatorilor. Un dispozitiv performant are nevoie de un ecosistem conectat pentru a-şi atinge potenţialul maxim, de accesorii şi monitoare care contribuie la crearea unei experienţe mai bune, de soluţii şi servicii care să se adapteze rapid la nevoile utilizatorilor. Asta construim acum şi acesta este genul de experienţă pe care Lenovo o propune: reinventarea modului în care ne proiectăm echipamentele pentru a construi un ecosistem mai inteligent şi mai conectat. Odată cu lansarea, anul trecut, a primului AI PC din portofoliul nostru, sub conceptul Smarter AI for All, ne concentrăm pe crearea de echipamente capabile să ruleze eficient algoritmi şi aplicaţii AI direct la nivel de dispozitive, astfel încât să facem inteligenţa artificială accesibilă tuturor, promovând în acelaşi timp dezvoltarea responsabilă a tehnologiilor AI.

2. Următorul deceniu va fi, fără îndoială, dominat de inteligenţa artificială. În ultimii ani, Lenovo s-a transformat dintr-un producător de PC-uri într-un furnizor de soluţii, servicii şi tehnologii cu AI. Investim masiv în AI şi credem că viitorul aparţine tehnologiilor AI hibride. Viitorii clienţi, fie că sunt consumatori sau companii, vor fi influenţaţi de două direcţii majore: AI care aduce plusvaloare; sustenabilitatea ca motivaţie pentru deciziile de achiziţie. Prin intermediul PC-urilor, tabletelor, telefoanelor şi al altor dispozitive cu AI care integrează sustenabilitatea încă din faza de proiectare construim un viitor în care inteligenţa artificială va funcţiona nu doar în cloud, ci va fi la dispoziţia noastră, oricând şi oriunde.

Anca Paşca

CEO, SanoVita

Œ Ultimii ani au adus multe schimbări şi inovaţii în domeniul alimentar şi nu numai. Cea mai importantă lecţie a ultimelor două decenii este legată de sustenabilitate şi de modul în care optimizăm resursele. Creşterea emisiilor de carbon generate de industria alimentară a determinat întreaga piaţă să se orienteze tot mai mult către surse de aprovizionare durabile şi către procese responsabile. Astăzi, risipa alimentară reprezintă atât un cost economic, cât şi unul ecologic. Antreprenorii din domeniul alimentar şi marile corporaţii prioritizează reducerea risipei ca mijloc de a atinge sustenabilitatea şi de a scădea costurile operaţionale. În acelaşi timp, creşterea conştiinţei ecologice şi statisticile privind deşeurile din plastic îi determină pe consumatori să ceară practici mai durabile din partea producătorilor. Campaniile „zero deşeuri” sau „viaţa fără plastic” nu mai sunt excepţii, ci direcţii care vor lua amploare în viitor.

 Mâncarea ca formă de prevenţie devine o tendinţă tot mai clară. Alimentaţia pe bază de plante câştigă teren, pe fondul preocupărilor pentru sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor. Bogată în fibre şi cu un conţinut redus de grăsimi, ea oferă beneficii nutriţionale reale şi contribuie la prevenirea unor afecţiuni. Producătorii încearcă astfel să creeze produse cu beneficii nutriţionale adiţionale şi soluţii personalizate – de la îmbunătăţirea digestiei până la aportul de vitamine. Produsele cu puţine ingrediente şi fără aditivi artificiali vor continua să câştige teren, pe măsură ce consumatorii devin tot mai educaţi şi informaţi. Calitatea, siguranţa şi transparenţa trebuie să rămână priorităţi esenţiale pentru orice producător. Stilul de viaţă intens schimbă şi obiceiurile alimentare: gustările sănătoase şi preparatele „ready to eat” înlocuiesc adesea mesele tradiţionale, iar confortul şi flexibilitatea devin valori esenţiale. Cred că rezilienţa este cuvântul care defineşte viitorul. Companiile nu trebuie doar să fie eficiente, ci şi adaptabile, transparente şi sustenabile. Pentru noi, la SanoVita, viitorul alimentaţiei înseamnă responsabilitate faţă de oameni, faţă de mediu şi faţă de generaţiile care vin.

Harry Meintassis

Partener, Meintassis Partners

Tendinţa #1: Sfârşitul jobului corporatist (tradiţional) şi ascensiunea designului de viaţă

Am intrat în era postjob, o economie în care am trecut de la angajare la expresie personală. De la specializare şi structuri rigide ne-am mutat către fluxuri de valoare şi iniţiative creative. Oamenii au acum portofolii de carieră care reflectă sensul lor personal. Ei se concentrează pe activităţi cu valoare adăugată ridicată – de exemplu, oferirea de experienţe profund umane şi de empatie autentică – externalizând către inteligenţa artificială munca repetitivă şi standardizată.

Organizaţiile devin ecosisteme: nu mai deţin talent, ci găzduiesc reţele de creatori, experţi şi parteneri AI. Cariera nu mai este o scară de urcat, ci un proces dinamic de design personal, care integrează munca plătită cu activităţi creative şi proiecte cu impact social. Echilibrul dintre viaţă şi muncă se transformă în îmbogăţirea vieţii: munca devine aliniată cu scopurile, valorile şi sensul mai larg al existenţei. În această nouă paradigmă, munca devine un vehicul prin care împărtăşim lumii cele mai bune părţi din noi.

Tendinţa #2: „Premiumul Uman” şi valoarea autentică a intimităţii

Dovada umanităţii este cerută. Oamenii tânjesc după experienţe reale, autentice. Nu mai cumpără produse, ci emoţii. Pe măsură ce inteligenţa artificială evoluează spectaculos, atingerea umană devine noul lux. Autenticitatea şi intimitatea – lucruri pe care tehnologia nu le poate reproduce – capătă o valoare enormă.

Imperfecţiunea spontană, vulnerabilitatea, contradicţiile sau ficţiunea umană din relaţii devin expresii de profunzime. Liderii, creatorii şi antreprenorii concurează acum prin această valoare umană care generează încredere — adevăratul lor avantaj competitiv. Cei mai curajoşi dintre ei dau formă unei Renaşteri Umane în business şi în societate.

Măsura succesului nu mai este eficienţa, ci încrederea, vitalitatea şi conexiunea umană.

Tendinţa #3: Dezvoltarea Umană 3.0 – Educaţia ca descoperire

Are loc o reinventare completă a modului de învăţare – în şcoli şi în organizaţii – centrată pe atingerea potenţialului uman deplin. Misiunea este aceea de a maximiza capacităţile şi conştiinţa umană pentru a naviga printr-o lume din ce în ce mai complexă.

Educaţia nu mai înseamnă acumulare de cunoştinţe, ci cultivarea modului în care oamenii gândesc, creează sens şi trasează drumuri individuale şi semnificative. Educaţia â Descoperire.

Curriculumul standard include ştiinţă, dar şi înţelepciunea atemporală din filozofie şi ştiinţele umaniste, completate de cele mai noi descoperiri ale neurobiologiei. Cei mai buni lideri sunt recunoscuţi ca profesori, mentori şi trezitori de conştiinţă.

Fluenţa emoţională, creativitatea şi etica devin competenţele esenţiale ale secolului XXI.

Gábor Mozga

CEO, MOL România

În ultimele două decenii am văzut cum a evoluat comportamentul clienţilor şi nevoile de mobilitate, iar lecţia este clară: trebuie să rămânem agili, inovatori şi centraţi pe client. La MOL România, următorii 10 ani vor fi definiţi de acelaşi principiu – crearea de valoare adăugată dincolo de carburant. Principalul nostru motor de creştere este extinderea constantă a activităţilor non-fuel. Clienţii nu vin în staţii doar pentru carburant; fiecare vizită devine o oportunitate de a accesa produse şi servicii care le fac viaţa mai uşoară. Până în 2026, ne propunem ca 65% dintre tranzacţii să includă cel puţin un produs sau serviciu non-fuel, atingând 80% până în 2030. Prin Fresh Corner, ecosistemul digital MOL Move şi prin personalizare, construim o experienţă simplă şi plăcută, atât pentru clienţii B2C, cât şi pentru cei B2B. În acelaşi timp, dezvoltarea infrastructurii şi a logisticii rămâne esenţială. Continuăm să ne creştem reţeaua, să acoperim zonele cu potenţial de extindere şi să investim în facilităţi moderne care susţin aprovizionarea la nivel naţional. Depoul nostru de la Giurgiu — un hub unic unde se intersectează transportul feroviar, naval şi rutier — este dovada angajamentului nostru pentru eficienţă şi rezilienţă. În cei 30 de ani de prezenţă, MOL România a investit peste 350 de milioane de euro, iar acest angajament va continua, prin creştere organică şi servicii aduse mai aproape de clienţi. Un alt pilon fundamental îl reprezintă oamenii şi responsabilitatea socială. Am învăţat că succesul se construieşte ascultându-ne angajaţii, valorificând ideile lor şi implicându-ne activ în comunităţi. Educaţia, sănătatea, sportul, cultura şi protecţia mediului fac parte din ADN-ul nostru. Ultimii 20 de ani ne-au învăţat să anticipăm aşteptările clienţilor, atât pentru produse, cât şi pentru servicii — de la carburanţi premium la cafeaua şi hot dogii Fresh Corner şi până la cea mai apreciată aplicaţie de loialitate din piaţă.

Am învăţat că trebuie să câştigăm încrederea în fiecare zi, pentru că loialitatea nu este garantată, ci se construieşte prin consecvenţă, inovaţie şi grijă. Suntem recunoscători pentru încrederea celor peste 1 milion de clienţi loiali din România, care contribuie la obiectivul MOL Group de a ajunge la 10 milioane de clienţi activi până în 2030. Mai presus de toate, am învăţat să ne păstrăm optimismul şi încrederea în forţa economică a României, continuând să investim în creştere şi în oameni — fundaţia succesului nostru. Următorul deceniu va fi despre încredere, inovaţie şi dezvoltare sustenabilă — valori care definesc atât MOL România, cât şi clienţii care ne inspiră.

Erol Degim

co-CEO, Homerun

Vedem că există un potenţial semnificativ de dezvoltare în România şi considerăm că acest deceniu va fi influenţat de oportunităţile generate de economia digitală. În primul rând, susţinerea dezvoltării comunităţilor locale: platformele digitale precum HomeRun descentralizează accesul la clienţi, permiţându-le specialiştilor din oraşe mici şi chiar din mediul rural să îşi ofere serviciile unui public mai larg. Astfel, ei ajută la satisfacerea cererii naţionale şi reuşesc să îşi construiască afaceri prospere fără a fi nevoiţi să se mute într-un oraş mare. În al doilea rând, vom asista la ascensiunea economiei bazate pe încredere: profilurile verificate, recenziile şi sistemele transparente de reputaţie vor deveni esenţiale pentru încrederea consumatorilor şi pentru succesul afacerilor. În al treilea rând, bunăstarea şi viaţa sustenabilă vor modela cererea - românii investesc tot mai mult în îngrijirea locuinţelor şi caută servicii care răspund atât nevoilor fizice, cât şi celor psihologice, fiind preocupaţi de creşterea calităţii vieţii.

Pe viitor, personalizarea prin inteligenţă artificială va seta un nou standard: de la alegerea specialistului potrivit pentru reparaţii până la conectarea cu furnizori specializaţi de servicii de wellness, oamenii se vor aştepta la soluţii personalizate, bazate pe date, care să rămână totuşi umane şi empatice. La HomeRun vedem deja aceste schimbări, însă potenţialul există şi în afara ecosistemului nostru. Prin sprijinirea profesioniştilor, construirea încrederii şi folosirea tehnologiei pentru personalizarea serviciilor, credem că România poate dezvolta economii locale mai puternice, comunităţi mai fericite şi un viitor mai sustenabil.

Lucia Stoicescu

Country Manager, Wonderful România

Tehnologia a transformat complet modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea, comunică şi inovează, dar şi felul în care oamenii interacţionează, accesează informaţii şi lucrează. În ultimii 20 de ani, industria software din România a avansat rapid şi a învăţat o lecţie importantă: să investească în tehnologie. Nu de puţine ori, am fost pionieri în adopţia de noi tehnologii, pe care specialiştii din industria IT locală au ştiut să le adapteze la nevoile pieţei şi să le transforme în soluţii eficiente şi de încredere.  Această capacitate de a valorifica rapid inovaţia şi de a o integra în procesele de business a contribuit semnificativ la creşterea industriei din România, mai ales în contextul dezvoltării accelerate a inteligenţei artificiale. Cred că integrarea AI este cel mai mare avantaj pe care îl poate avea o companie în peisajul competitiv actual. Cu o bază solidă de experţi, un ecosistem IT care adoptă rapid noile tehnologii şi o industrie BPO înfloritoare, România se află într-o poziţie unică pentru adopţia AI în limbaj natural. Avem nevoie să ne adaptăm constant la schimbare, mai ales pe fondul evoluţiei accelerate a tehnologiei. Iar pentru companiile care dezvoltă soluţii AI, capacitatea de a genera schimbare, nu doar de a se adapta, va fi crucială în viitor. La Wonderful România ne concentrăm pe dezvoltarea de agenţi AI care pot genera această schimbare şi pot ajuta companiile să devină mai productive, mai eficiente şi să-şi utilizeze mai inteligent resursele umane.

Am creat agenţi AI care pot interacţiona la nivel empatic cu utilizatorii, care înţeleg nu doar limbajul, ci şi tonul, contextul şi particularităţile culturale ale fiecărui client. Aceşti noi agenţi AI vor gestiona interacţiunile vocale, prin intermediul serviciilor de chat şi e-mail pentru activităţile de call center pentru companii din industrii precum telecom, utilităţi/energie, sănătate, retail, industria bancară şi de asigurări, astfel încât automatizarea să fie percepută ca umană, iar experienţa clientului să fie cu adevărat minunată. În acest context, AI nu va înlocui oamenii, ci va transforma rolurile, iar la Wonderful România ne concentrăm pe integrarea agenţilor AI care pot automatiza până la 80% din activităţile de suport clienţi. Noi credem că, în următorii 3 ani, fiecare companie va avea un agent AI capabil să preia majoritatea interacţiunilor cu clienţii, în mod integrat şi să genereze cu adevărat valoare adăugată pentru companii.

Oana Iliescu

Managing Director, Cushman & Wakefield Echinox

Următorul deceniu va fi marcat de o transformare profundă, care se conturează drept cea mai amplă din ultimii 20 de ani – sau poate chiar din ultimii 100 de ani. În domeniul imobiliar, modul în care oamenii trăiesc, lucrează şi îşi petrec timpul liber continuă să se schimbe fundamental, iar graniţele dintre sectoarele pieţei (office, retail, rezidenţial, industrial etc.) devin tot mai fluide. Succesul se va măsura prin relevanţă, adaptabilitate şi calitatea experienţei oferite.Tehnologia, sustenabilitatea şi agilitatea vor dicta valoarea. Clădirile nu vor mai fi doar structuri, ci ecosisteme vii, flexibile şi conectate la nevoile comunităţilor. Industria se află într-o etapă de redefinire, în care valoarea reală se construieşte prin capacitatea de a îmbina inovaţia şi inteligenţa artificială cu viziunea umană şi discernământul strategic. În acelaşi timp, rolul consultanţilor evoluează: de la furnizori de servicii la parteneri capabili să anticipeze tendinţe şi să ghideze deciziile într-un context în continuă schimbare. Toate segmentele de piaţă vor continua să evolueze – unele se vor redefini, iar altele vor cunoaşte o creştere accelerată. Cel mai probabil vom vedea şi în România dezvoltarea unor categorii noi de active, precum Private Rented Sector, Student Housing sau Data Centers, care reflectă transformări demografice, sociale şi tehnologice. Tendinţele globale arată o revenire treptată a investiţiilor şi o concentrare mai mare pe calitatea activelor, pe impactul lor social şi pe sustenabilitate. În următorii ani, succesul va fi definit nu doar de rezultate financiare, ci mai ales de capacitatea de a construi valoare durabilă pentru oameni şi comunităţi. Privind înapoi, lecţiile rămân aceleaşi: adaptabilitate, rezilienţă, încredere şi echilibru. Ultimii 20 de ani au demonstrat că fiecare criză sau schimbare majoră aduce o oportunitate de învăţare şi reinventare. Cei care au rămas curioşi, consecvenţi şi deschişi la nou au transformat provocările în creştere şi au pus bazele unei dezvoltări sustenabile.

Mădălina Cojocaru

Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox

Pentru România, în următorul deceniu, formarea oamenilor va fi esenţială. Investiţiile şi infrastructura nu sunt suficiente fără oameni bine pregătiţi. De aceea, e important să păstrăm partea teoretică în educaţie şi să o echilibrăm cu practica, pentru ca învăţarea să fie cu adevărat utilă. Schimbarea ar trebui să înceapă din liceu: elevii au nevoie de bază teoretică, dar şi de îndrumare profesională, proiecte practice şi contact cu lumea reală. La facultate, conceptele şi examenele rămân importante, însă ar trebui completate cu stagii plătite, colaborări cu companii şi experienţă directă de lucru. În plus, România are nevoie de programe flexibile pentru adulţi – cursuri scurte, reconversie profesională şi educaţie digitală accesibilă. Lumea se schimbă repede, iar oamenii trebuie să se poată adapta. Un alt aspect important este păstrarea tinerilor în ţară. Salariile au devenit mai competitive, dar nu este suficient. Tinerii au nevoie de medii de lucru moderne, în care ideile lor contează, şi sunt încurajaţi să aibă iniţiativă. Este important să vadă antreprenoriatul ca pe o opţiune reală, nu ca pe un risc prea mare.Tehnologia va continua să influenţeze toate domeniile, iar România va avea nevoie de oameni flexibili, capabili să colaboreze şi să se folosească de tehnologie în mod eficient. Nu toţi trebuie să fie programatori, dar angajatii trebuie să fie pregătiţi pentru o lume în care tehnologia face parte din orice job. România are un mare avantaj: oameni inteligenţi, creativi şi adaptabili. Dacă investim în ei, combinând teoria cu practica şi oferindu-le sprijin de la liceu până la primii ani de carieră, în timp ce le dăm libertatea să inoveze şi să construiască propriile proiecte, acest lucru poate deveni cel mai puternic atu al nostru în următorul deceniu.”

Erol Degim

co-CEO, Homerun

În ultimii 20 de ani, transformarea digitală a schimbat modul în care comunicăm, facem cumpărături, lucrăm şi în care ne planificăm viaţa de zi cu zi. Ca parte a demersului nostru de a construi una dintre principalele platforme online pentru servicii, am observat un tipar în comportamentul oamenilor: odată ce se obişnuiască să folosească tehnologia pentru a-şi simplifică viaţa, caută să extindă ariile de aplicabilitate. Dacă la început veneau pe HomeRun căutând servicii pentru reparaţii în locuinţă, astăzi caută şi meditatori pentru copii, servicii de curăţenie, organizatori de nunţi sau chiar psihologi. Tehnologia aduce oportunităţi, dar intensifică şi competiţia, astfel că una dintre lecţiile esenţiale pe care le-am învăţat este să înţelegi comportamentul consumatorului, să anticipezi nevoile şi să te adaptezi rapid. Pe viitor vedem mai multe tendinţe vor continua să modeleze viitorul serviciilor locale. Accelerarea digitală este esenţială: aşa cum comerţul electronic a remodelat retailul, platformele mobile transformă modul în care oamenii descoperă şi rezervă servicii locale. La HomeRun un spaţiu transparent, unde clienţii se pot conecta instant cu specialistul potrivit pentru nevoia pe care o au,  alegând şi după recenzii, evaluări şi portofoliul digital. Creşterea noastră de 51% în prima jumătate a anului 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut arată cât de repede se schimbă lucrurile datorită digitalizării. Încrederea, transparenţa şi accesibilitatea pe telefonul mobil vor fi motoarele acestei creşteri. La fel de important este empowerment-ul profesioniştilor. Economia digitală arată că democratizarea accesului creează oportunităţi, iar mii de furnizori fac pasul online pentru prima dată prin platformă. Cu HomeRun, ei îşi pot prezenta portofoliul, pot găsi clienţi noi şi pot creşte fără să fie nevoiţi să devină experţi în vânzări sau marketing.

Următorul deceniu va aparţine celor care adoptă instrumentele digitale ca factori de creştere şi consolidare a reputaţiei, iar misiunea noastră este să le oferim o platformă echitabilă pentru a reuşi.

Trebuie, de asemenea, să privim inteligenţa artificială ca pe un colaborator. AI ne ajută să potrivim clienţii şi profesioniştii mai rapid şi mai precis, economisind timp şi reducând fricţiunile. Totuşi, elementul uman rămâne de neînlocuit: relaţiile, încrederea şi empatia sunt construite de oameni, nu de algoritmi. În final, personalizarea prin date va defini anii următori. Serviciile predictive vor anticipa nevoile—reamintind utilizatorilor că trebuie să se ocupe de mentenanţă, sugerând cea mai bună echipă de mutări sau conectând consumatorii cu un meşter care poate să le ofere servicii atunci când programului lor le permite. La HomeRun credem că datele pot ghida, dar numai o abordare bazată pe empatie va atrage loialitatea. Aşadar, credem că viitorul serviciilor locale va fi modelat de accesibilitate, empowerment, încredere şi personalizare—valori pe care ne angajăm să le livrăm la HomeRun.

Bogdan Botezatu

Senior Director, Threat Research & Reporting, Bitdefender

Următorii 15 ani nu vor fi modelaţi de descoperiri spectaculoase, ci de felul în care vom reuşi - sau nu - să controlăm propriile invenţii. Direcţia lumii va fi probabil dictată de câţiva factori extrem de importanţi: reglementarea inteligenţei artificiale, controlul asupra datelor, accesul la energie şi echilibrul economic dintre Est şi Vest, dintre inovaţie şi producţie.

Inteligenţa artificială, din magie în infrastructură

Inteligenţa artificială va continua să evolueze, dar miza reală nu va fi cât de deşteaptă devine, ci cât de responsabil o putem folosi. O lume fără reguli clare riscă să alunece în haos informaţional, unde deciziile automate scapă de sub controlul uman. AI-ul va deveni o infrastructură invizibilă, integrată în tot: producţie, educaţie, sănătate, securitate, chiar şi politică. Nu ne vom mai uita la AI cum ne-am uitat la primii asistenţi digitali sau large language models, ci mai mult ca infrastructură de utilităţi. Controlul datelor va deveni cea mai disputată şi valoroasă resursă, iar marile companii se vor transforma în pseudostate care gestionează economii paralele.

Etica algoritmilor şi economia reputaţiei

Competiţia nu se va mai purta pe produse, ci pe etica algoritmilor. Reglementarea tehnologică va fi agresivă, iar reputaţia va valora mai mult decât profitul. Companiile care adoptă şi creează AI „responsabil” vor deveni instituţii de încredere; cele care trişează vor fi vânate de public, guverne şi abandonate de proprii clienţi.

Munca modulară şi meseriile care încă nu există

Munca hibridă va evolua probabil în muncă modulară. Oamenii vor lucra simultan pentru mai multe organizaţii, coordonaţi de un AI personal care le va administra proiectele, calendarul şi, foarte probabil, viaţa. Start-up-urile din software vor fi primele lovite de automatizarea codului. Pe măsură ce AI-ul va scrie programe mai eficient decât un om, zona de inovaţie se va muta către deep tech: energie, materiale, neuroştiinţă, securitate. Aplicaţiile de lifestyle vor dispărea într-o piaţă sufocată de redundanţă. În locul lor vor apărea ecosisteme de AI-uri specializate, fiecare cu propria economie de microtranzacţii. Ca întotdeauna, tehnologia va crea meserii pe care azi nu le putem imagina. În urmă cu 17-18 ani, angajam prima generaţie de „social media manageri” - o funcţie care nu exista atunci când mulţi dintre noi intram pe băncile facultăţii. Astăzi, e o industrie întreagă, capabilă să modeleze percepţia unui brand, să influenţeze decizii de cumpărare şi chiar să decidă succesul sau eşecul unei companii prin felul în care gestionează fluxul de atenţie din reţelele sociale. La fel se va întâmpla şi cu noile roluri născute din relaţia om - AI: curatori de realitate, eticieni algoritmici, designeri de identităţi digitale sau terapeuţi tehnologici. În fond, fiecare revoluţie industrială a distrus ceva şi a creat altceva -  doar că de data asta, ritmul e de zeci de ori mai rapid, iar perioada de recalibrare e aproape inexistentă.

Lumea generată în timp real

Nu doar piaţa forţei de muncă va trece printr-o reconfigurare fundamentală, ci şi realitatea aşa cum o ştim. Noii algoritmi de generare video vor şterge complet linia dintre real şi artificial. Filmul, ştirea şi jocul vor deveni simple variaţii ale aceluiaşi flux de date. Oamenii nu vor mai consuma conţinut deja creat, ci îl vor comanda după dispoziţie, iar algoritmii de inteligenţă artificială îl vor crea instant. Fiecare va trăi într-un context media personalizat, care se mulează perfect pe aşteptările individului. Adevărul devine relativ, fiindcă fiecare utilizator primeşte propria versiune de lume, ajustată de algoritmi. Propaganda tradiţională va părea artizanală pe lângă manipularea fină a realităţilor personalizate. În contrast, vor apărea refugii analogice - comunităţi care refuză conţinutul sintetic şi revin la interacţiunea umană ca formă de rezistenţă culturală.

Securitatea digitală, singura coloană vertebrală

Tot acest sistem global se sprijină pe o singură coloană vertebrală: încrederea şi securitatea digitală. Fără aceasta, totul se prăbuşeşte. De la reţele energetice până la economiile algoritmice şi AI-urile creative, fiecare strat tehnologic depinde de securitate. Atacurile cibernetice nu vor mai viza doar furtul de date, ci alterarea realităţii: sabotajul modelelor, manipularea deciziilor, rescrierea informaţiei. Securitatea cibernetică va avea un rol din ce în ce mai dificil pe măsură ce ea însăşi devine infrastructură critică în tot ce atinge tehnologia.