Povestea singurului român din boardul regional al Danone

Autor: Andra Stroe Postat la 21 noiembrie 2022 1255 afişări

FMCG, telecomunicaţii, farma, înapoi în FMCG. Este traseul carierei lui Cosmin Vînătoru, singurul român din boardul companiei Danone pe zona Europei Centrale şi de Sud-Est. Care sunt obiectivele companiei ajunsE la aproape două decenii şi jumătate de activitate pe plan local pentru perioada următoare şi ce rol joacă el în atingerea lor?

„Eu am fost recrutat, am fost parte dintr-un proces de recrutare externă, Şi am trecut prin, să zic aşa, toate focurile posibile.“

Am avut vreo cinci sau şapte interviuri. Am zis că e o experienţă care îmi va folosi pe viitor şi o tratez ca atare. Dacă e să fie cu succes, e bine, dacă nu, la fel”, povesteşte Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone. De altfel, iniţial nici nu a ştiut pentru ce companie era recrutat. „Am semnat un NDA până când am trecut de faza de agenţie, apoi, văzând că e vorba de Danone, am devenit foarte interesat, pentru că vorbim totuşi despre un lider global pe toate pieţele pe care activează în zona de iaurturi, iar eu sunt consumator şi de mic am crescut cu Danone. În al doilea rând, a fost jobul cel care m-a atras, fiind foarte complex.

E o pălărie mult mai mare faţă de pălăria pe care am avut-o până acum. Mi-a plăcut ideea şi am acceptat oportunitatea.” Încă de la început i s-a pus în vedere că se doreşte cineva care să fie deschis ca viziune, dispus să muncească foarte mult, să se dezvolte în a construi echipe şi în a manageria o echipă foarte complexă, o persoană care doreşte să conducă prin exemplul propriu. „Şi cred că asta încerc şi eu să fac, să muncesc cot la cot cu colegii mei şi să le arăt prin propriul exemplu că se poate.”  De profesie jurist, absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, el a preluat funcţia actuală în urmă cu un an, după o experienţă de aproape trei ani şi jumătate în echipa Pfizer.

Anterior, a activat pentru mai bine de un deceniu în telecomunicaţii, ca Legal Director în echipa Nobel, însă cariera şi-a început-o tot în industria de FMCG, lucrând ca Legal Advisor în Colgate-Palmolive. Aici a avut şi primul mentor – prima sa şefă, „care era foarte OK din punct de vedere profesional, dar avea şi un echilibru în ceea ce priveşte viaţa personală şi viaţa profesională şi încă de la început m-a îndrumat în zona asta. Îmi spunea: acum avem foarte multă treabă, muncim cât putem, şi apoi începem uşor-uşor să ne să ne mai relaxăm”, îşi aminteşte el.

O carieră ofertantă

Din funcţia actuală, Vînătoru e responsabil de zona de Legal, Compliance, Corporate Affairs, Regulatory şi OPOH şi are în subordine 30 de colegi de pe cinci pieţe: România, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia. La capitolul diversitate spune, pe un ton amuzat, că nu stau foarte bine, şi asta pentru că „suntem, cred, doar patru sau maxim cinci bărbaţi, restul sunt femei. Echipele merg foarte, foarte bine. Suntem foarte mulţumit de cum funcţionăm”. Diferenţe, ca şi abilităţi profesionale, între angajaţii din fiecare piaţă pe care o administrează spune că nu sunt foarte mari, „pentru că toţi sunt experţi în adevăratul sens al cuvântului, sunt foarte buni pe ceea ce fac. Diferenţele, din câte observ eu, vin din cultură. Unele ţări sunt mai deschise şi mai colaborative decât altele”.

Pentru Cosmin Vînătoru provocările nu s-au oprit odată cu preluarea noului rol, ci vin, în continuare, „de peste tot”. „Spre exemplu, avem misiuni ale companiei pe zona de sustenabilitate, ca până în 2030 să avem zero emisii de carbon şi până în 2025 să ne certificăm B Corp la nivel global.” Una dintre cele mai importante responsabilităţi ale echipei sale aceea de a proteja businessul, inclusiv reputaţia companiei, jucând cumva rolul unor „guardian angels pentru buna dezvoltare a businessului şi implicit a rezultatelor companiei”. Despre reputaţia unei companii, deşi consideră că cea pentru care lucrează şi-a construit-o deja şi acum important e să o menţină, Vînătoru consideră că aceasta se construieşte/menţine printr-un mix de acţiuni, de la a sta aproape de consumator, menţinându-l informat cu privire la inovaţiile şi investiţiile pe care le face compania, la a-l informa permanent cu privire la calitatea şi siguranţa produselor, dându-i totodată „un hint cu privire la ceea ce dorim să facem în viitor”.

Drumul spre made in Ro

Cu venituri de 691 de milioane de lei în 2021 şi un profit de 34 de milioane, Danone a început producţia locală în 1999, an în care a retehnologizat complet o fabrică de lactate aflată în ruine la momentul respectiv, unitate transformată „în centru regional de performanţă şi productivitate”. Fabrica deserveşte atât piaţa locală, cât şi alte 13 ţări.  „Pentru al doilea an la rând, în cadrul unei competiţii interne în cadrul grupului, fabrica din Bucureşti a fost desemnată numărul unu în Europa, iar succesul ei se datorează, în întregime, echipei locale”, evidenţiază Vînătoru reuşitele operaţiunilor locale în cadrul întregului grup. Pe plan local, compania colaborează cu 20 de ferme mari şi peste 200 de gospodari. Din cele 125 de tone de lapte proaspăt ajunse la fabrica din Bucureşti a Danone se produc zilnic 1 milion de iaurturi, 90% din laptele folosit în fabricarea produselor fiind lapte românesc, provenit de la această reţea de gospodari locali, care fac parte din programul „O şansă pentru familia ta”, lansat de Danone cu scopul de a contribui la viaţa comunităţii, şi de la alte ferme mari, şi doar 10% de import, adus pentru a acoperi deficitul local.

În continuare, „ambiţia noastră este să continuăm să investim în România, să producem şi să păstrăm poziţia fabricii Danone România ca fiind cea mai performantă fabrică Danone din Europa, să dezvoltăm proiecte sociale aşa cum facem de 23 de ani, şi da, ne-am dori ca ingredientul nostru principal, laptele, să provină exclusiv din România.” Iar odată cu fuziunea recentă dintre Danone, producător şi distribuitor din zona de dairy şi plant based cu divizia de produse pentru bebeluşi şi nutriţie medicală Nutricia, compania şi-a propus să ofere consumatorilor produsele necesare încă de la naştere, pe tot parcursul vieţii. 

O nişă în creştere

În topul celor mai consumate categorii de lactate din portofoliul Danone se numără sana, kefirul, iaurtul simplu şi iaurtul natural. Al doilea mare segment este reprezentat de produsele care aduc beneficii pentru sănătate, cum este Actimel, „care în ultimii trei ani, începând din pandemie este o preferinţă clară a consumatorilor din România, nu doar a celor europeni”. La rândul său, Activia este, potrivit companiei, cel mai puternic brand de iaurt din piaţă. Cea de-a treia grupă care a avut anul trecut o creştere de trei cifre este reprezentată de alternativele la iaurt, pe bază de plante. „De exemplu, se observă o preferinţă de consum, aici în România, pentru iaurtul pe bază de nucă de cocos. Suntem mândri că noi, cu gama Alpro, suntem în fruntea revoluţiei plant based şi încurajăm regimul flexitarian şi alimentaţia plant based.”

Deşi produsele plant based există deja în România de câţiva ani, piaţa e încă la început şi într-o continuă dezvoltare. „Penetrarea produselor pe bază de plante este într-o continuă creştere atât în mediul urban cât şi (poate surprinzător pentru unii) în mediul rural. Puternic influenţaţi de perioadele de post, românii din mediul rural apelează şi ei din ce în ce mai des la produse pe bază de plante.” Vînătoru spune că oferta e şi ea în creştere, apărând din ce în ce mai multe variante unbranded/private label, mai ales în segmentul de băuturi. „Însă Alpro (gama plant based a companiei – n. red.) este şi rămâne lider de piaţă.” Anul 2022 a venit cu creşteri double digit versus 2021 pentru Alpro, cel mai accelerat segment fiind cel de produse fermentate. Însă în continuare băuturile au ponderea cea mai mare. „E greu să vorbim despre cel mai căutat sortiment într-o categorie cu mai multe segmente, al cărei factori decizionali sunt atât la nivel de sortiment cât şi la nivel de ingrediente. Totuşi, accelerări mai mari avem pe gama Barista şi No sugars, ambele ţintind câte o nişă de plant based.” Gama plant based a companiei „are cel mai complex portofoliu dintre brandurile Danone” şi include 50 de produse, parte a cinci segmente diferite (băuturi, cafea, produse fermentate, deserturi şi cremă de gătit).

Vânzări multichannel

Cea mai mare parte din vânzările companiei – peste 60% – se realizează în comerţul modern. „Cooperăm cu toţi partenerii din comerţul modern, avem relaţii strategice cu aceştia şi suntem prezenţi în toate formatele  – de la supermarket, hipermarket la modern convenience sau cash & carry.” În acelaşi timp, jucătorul are o amprentă puternică în comerţul tradiţional, în canalul de proximitate, în care businessul operează prin reţelele regionale de distribuitori locali. „Este în natura categoriei de lactate proaspete să fie prezentă acolo unde se află consumatorii. Suntem prezenţi în HoReCa, în special cu iaurturile, dar din ce în ce mai mult şi cu produsele pe bază de plante. Avem şi o gamă specială pentru cafenele – Alpro Barista.” Pe categoria plant based, Vînătoru spune că cel mai potrivit canal de vânzare este şi va rămâne în continuare hipermarketul. Totuşi, nici supermarketurile, discounterii sau magazinele de proximitate nu rămân în urmă, ei reuşind să capitalizeze foarte mult din creşterea categoriei. „Canalele mai noi (cel puţin pentru noi) încep să aibă o pondere din ce în ce mai mare, iar aici vorbim atât despre e-commerce cât şi despre farmacii.” Potrivit lui, categoria va continuă să crească şi în anii următori, deşi trendul de creştere nu va mai fi poate la acelaşi nivel de double/triple digit. „Cele mai multe oportunităţi de creştere vin din acţiuni de penetrare care să permită şi celor care până acum nu au acordat atenţie segmentului să îl consume. În continuare va există dorinţa de a consuma produse pe care le considerăm mai sănătoase şi cu un gust mai bun, prin urmare relevanţa categoriei va continuă să crească.”

Preocuparea pentru sănătate, o constantă

Vînătoru spune că în prezent, pe piaţă există o mulţime de trenduri internaţionale care apar în România, „însă credem că cel mai important este cel al menţinerii unui stil de viaţă echilibrat, fără a mai apela la un regim sau la o cură de slăbire. Preţul este relevant, bineînţeles, însă procesul decizional este mai complex şi are  componente precum gustul, ingredientele sau nevoia specifică pe care o adresează.” Aşadar, în ciuda impredictibilităţii aduse de evenimentele din ultima vreme, preocuparea consumatorului român pentru sănătate, preocupare care s-a accentuat odată cu teama de a nu ajunge să aibă nevoie de îngrijiri medicale, rămâne o constantă. „Preocuparea pentru igienă a fost foarte bruscă şi foarte evidentă. Dar vedem o continuare a preocupării pentru creşterea imunităţii (inclusiv prin alimentaţie), creşterea preferinţelor pentru produsele fără zahăr adăugat şi pentru produsele pe bază de plante, creşterea preferinţelor pentru produsele cu listă scurtă şi transparenţa în ingrediente, şi în general pentru importanţa unei diete echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, dar şi pentru impactul pe care produsele pe care le cumpără îl au asupra mediului”, această tendinţă fiind întâlnită în mod special în rândul generaţiei Z. „Acesta este un trend care creşte şi care credem că se va menţine şi în viitor.”

Un program echilibrat

În ciuda complexităţii funcţiei pe care o deţine, reprezentantul Danone spune că încearcă să aibă un work-life balance destul de bun. „La începutul meu aici recunosc că am avut nişte dificultăţi în primele două luni pentru că am fost copleşit de nivelul de informaţie, de şedinţe, de întâlniri, şi mi-a fost foarte greu. Dar acum m-am aşezat, totul este foarte bine.”

De obicei, îşi planifică în linii mari agenda – calluri, întâlniri – cu o zi înainte, „deşi, bineînţeles, mai apar şi multe situaţii neprevăzute”. Dacă merge la birou, se trezeşte la ora 7, dar dacă lucrează de acasă, îşi amână ora de trezit pentru 8:00 şi la 9:00 e deja conectat. „Încep prin a-mi revizui e-mailurile, să văd ce-i mai important şi mai urgent.” În funcţie de asta îşi setează şi priorităţile. Îi place să înceapă cu ce e mai greu, cu proiectele cele mai grele, cele mai obositoare. „Dimineaţa când am capul limpede, vreau să le pot trata. Apoi navighez cumva, să spunem, şi printre întâlniri.” Către seară se ocupă de taskurile şi de agenda pentru a doua zi, apoi îşi încheie ziua, dacă nu a apucat să facă asta la prânz, cu 10-15 minute de concentrare, în care „mă gândesc ce am făcut astăzi, ce mi-am dorit să fac, ce era plănuit să fac, ce am realizat într-un final, ce mi-a scăpat, ce pot pune pe agendă pentru mâine, ce am făcut bine, ce n-am făcut bine, unde trebuie să mai lucrez şi apoi încerc să mă preocup doar de partea personală pentru mine şi pentru ceea ce contează în mod personal”. În timpul liber încearcă să se plimbe, să facă cât de multă mişcare este posibil, hobby-urile sale fiind în zona sportivă. „Încerc să mă mişc cât pot de mult şi seara încerc să mai ajungă la sală dacă pot, iar dacă nu, să fac o plimbare lungă, de cel puţin o oră, sau să ies cu bicicleta, iar în weekend la fel, să ies cu bicicleta, plimbări prin pădure, plimbări pe la munte dacă ajung, alergat, sală, tot ceea ce pot eu să fac.” La fel, îi place foarte mult şi să joace baschet.

Lecţia răbdării

Pentru a-şi defini întregul parcurs profesional, Vînătoru foloseşte termenul „muncă”. La capitolul greşeli spune că le-a făcut, probabil, pe toate, „cum le-am făcut cu toţii”. „Cred că cea mai bună lecţie este că trebuie să ai întotdeauna răbdare, să rămâi detaşat, indiferent ceea ce se întâmplă, să stai detaşat, să priveşti lucrurile cu o anumită linişte, ca să poţi să iei cele mai bune decizii sau să ai cele mai bune reacţii.” El îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să aibă răbdare, să fie deschişi, să dorească să muncească şi să se dezvolte, să fie echilibraţi, „şi aici mă refer nu numai la work-life, ci mă refer şi la contribuţia lor – să fie cumva balansată cu ceea ce solicită. Pentru că văd în rândul tinerilor un dezechilibru în ceea ce priveşte contribuţia versus beneficii”. Le mai recomandă, de asemenea, să fie conştienţi că totul se clădeşte în timp. Motivul pentru care îi place şi ar recomanda această industrie şi altor tineri, ca loc în care să-şi dezvolte o carieră, se leagă în primul rând de faptul că este foarte dinamică. „Aici, dacă dacă ai posibilitatea să lucrezi într-o funcţie care să te ajute cumva să creezi, ai ocazia să faci multe, multe, multe lucruri.” Iar despre tinerii care vin în echipa Danone, „o pepinieră în industrie”, spune că în şase luni - un an devin experţi în ceea ce fac şi apoi pot aduce „o super plusvaloare şi o contribuţie esenţială”, pentru că au parte de o pregătire foarte bună în cadrul companiei. În continuare, Vînătoru spune că primul său obiectiv rămâne acela de a vedea echipa bine şi să aşeze un pic mai bine lucrurile, pentru că „suntem acum într-o zonă dinamică şi mi se pare că de multe ori trăim într-un haos iar lucrurile nu sunt foarte bine aranjate. Trebuie să mai lucrăm puţin în a le aranja. „Concentrarea mea e în primul rând pe echipă, să-i văd că sunt că sunt OK şi că putem să mergem în ritmul ăsta o perioadă lungă de timp, pentru că se văd rezultatele.”  

Carte de vizită

Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone

1. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia;

2. Şi-a început cariera în echipa Colgate-Palmolive; a plecat apoi în telecomunicaţii, la Nobel Ltd., iar ulterior s-a mutat în farma, la Pfizer, înainte de a prelua, în toamna anului trecut, jobul actual;

3. Este pasionat de sport şi în timpul liber îi place să meargă cu bicicleta la pădure şi la munte, să alerge, să meargă la sală şi să joace baschet.

Comunitatea locală, sub lupa investiţiilor

Potrivit viziunii socio-economice a companiei, responsabilitatea unei companii nu se termină la poarta fabricii sau la uşa biroului. De aceea, Danone se implică activ în proiecte care susţin comunitatea locală. Activităţile de CSR ale companiei s-au centrat de-a lungul timpului pe: 1) educaţie pentru consumatorii români (Cupa Hagi Danone 2010, destinată promovării sportului şi a obiceiurilor sănătoase printre copiii cu vârste de 10-12 ani, şi care a beneficiat de o investiţie de peste 1 mil. euro în 10 ani, oprindu-se pe fondul apariţiei pandemiei de COVID-19; vizite în fabrică pentru preşcolari şi elevi, program cu buget anual de 20.000 de euro, demarat în 2013 şi desfăşurat între lunile octombrie – iunie, peste 2.000 de copii trecând anual pragul unităţii de producţie; „Sănătos de mic”, un proiect de educaţie nutriţională pentru preşcolari, având ca obiectiv includerea educaţiei nutriţionale în programa grădiniţelor din România, lansat în 2017, şi cu un buget de 480.000 de euro până în prezent; Samas – program de educaţie perinatală pentru părinţii din România, pentru susţinerea alăptării, lansat în 2013, cu investiţii de 990.000 de euro până în prezent, fiind singurul program de acest fel implementat în România); 2) educaţie pentru profesioniştii din sănătate; 3) investiţii care susţin fermierii români (proiectul „O şansă pentru familia ta”, prin care se susţin circa 200 de gospodari din zona Zimnicea, gospodari care asigură în prezent circa 10% din laptele folosit în fabrica din Bucureşti a companiei, proiectul beneficiind din 2012 până în prezent de investiţii de circa 7 milioane de euro, iar circa 20 milioane de euro au fost investiţi, de asemenea, din anul 1999, în dezvoltarea locală a producţiei de lapte prin fermierii români care aprovizionează fabrica, constând în: asigurarea unei genetici de calitate în ferme, suport pentru săli de muls, training de specialitate, schimb de experienţă cu fermieri din alte ţări).

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.