Primul job e de cele mai multe ori ca o primă întâlnire: un amestec de entuziasm şi panică, în care încerci să pari stăpân pe tine, dai din cap aprobator şi speri că nimeni nu-şi dă seama că eşti complet pierdut. Tradiţional, joburile entry-level sunt o combinaţie între „fac de toate” şi „nu prea ştiu exact ce fac, dar învăţ din mers”, o etapă în care salariul e mic sau mai mic decât visele anterioare, dar te bucuri că ai unde lucra şi că eşti în sfârşit pe picioarele tale. S-ar putea însă ca noul partener de muncă, Inteligenţa Artificială, să schimbe lucrurile.

Pentru mulţi angajaţi care au depăşit etapa de început a carierei, amintirile despre primul job sunt un amestec de amuzament şi entuziasm că au scăpat cu bine din experienţă. Probabil că cel puţin o parte dintre noi am început cu gândul că vom schimba lumea, dar ne-am bucurat la final că am reuşit să schimbăm cartuşul de la imprimantă, să nu ne enervăm prea tare şeful şi să nu facem prea multe gafe într-o singură zi. Primul job este, tradiţional vorbind, o sursă de poveşti amuzante pentru mai târziu.

Un studiu recent realizat de Deloitte arătă că în prezent două treimi dintre companii spun că angajaţii recrutaţi recent sunt insuficient pregătiţi pentru rolurile pe care le ocupă, iar lipsa de experienţă este principala cauză a eşecului, în timp ce angajaţii, aproape 60%, afirmă că organizaţia din care fac parte pune un accent mai mare pe experienţă şi pe studii decât pe abilităţi şi pe potenţial. Şi aici apare problema. Decalajul de experienţă este accentuat şi de faptul că tehnologiile bazate pe inteligenţa artificială (AI) preiau sarcinile aferente posturilor de începători şi reduc, astfel, posibilităţile celor aflaţi la început de carieră să dobândească abilităţile practice necesare. În acest nou context, aproape trei sferturi dintre lideri (73%) şi angajaţi (72%) consideră că angajatorii ar trebui să ofere mai multe oportunităţi pentru acumularea experienţei, iar aproape trei sferturi dintre angajaţi şi reprezentanţi ai companiilor susţin că este important ca abilităţile umane (curiozitate, inteligenţă emoţională etc.) să fie tratate cu prioritate.

„Observăm tot mai des că angajatorii preferă candidaţii plug and play, specialişti care pot performa imediat, cu o perioadă minimă de adaptare. Această tendinţă vine într-un context în care piaţa muncii s-a contractat, bugetele sunt mai restrânse, iar companiile încearcă să reducă riscurile legate de onboarding. În acest peisaj, joburile entry-level şi internshipurile nu dispar, dar standardele pentru ocuparea lor sunt mai ridicate”, explică Ana Vişian, marketing manager al platformei de recrutare bestjobs. Conform ei, tot mai multe anunţuri de angajare includ cerinţe legate de competenţe digitale, iar în domeniile în care adoptarea inteligenţei artificiale este rapidă, se cer explicit abilităţi de lucru cu tooluri AI. „Integrarea acestor tehnologii în activitatea de zi cu zi a creat o nouă realitate pe piaţa muncii: tinerii aflaţi la început de drum profesional sunt aşteptaţi să aibă deja o autonomie digitală de bază, să înţeleagă conceptele de automatizare şi să poată utiliza AI-ul pentru a analiza, structura şi gestiona eficient informaţiile”, spune Ana Vişian.

„Joburile entry-level şi internshipurile nu dispar, dar standardele pentru ocuparea lor sunt mai ridicate. Tot mai multe anunţuri de angajare includ cerinţe legate de competenţe digitale.

Ana Vişian, marketing manager, bestjobs

Practic, etapa de început a carierei se contractă tot mai mult, iar vremurile în care tinerii se angajau pe baza diplomei, a unor minime cunoştinţe teoretice şi a bunelor intenţii, angajatorul asumându-şi că va fi nevoie de o perioadă de training, încep să dispară. Tot mai des, pentru a obţine un loc de muncă absolvenţii trebuie să pună pe masă încă de la început mai multe skilluri decât predecesorii lor. Paradoxal, de multe ori, ei nu au cum să dobândească aceste skilluri decât exersând la job. E cam la fel ca în dilema „ce a fost prima dată: oul sau găina?”.  „Inteligenţa artificială şi automatizarea încep să redefinească structura joburilor entry-level, mai ales în industrii puternic reglementate şi digitalizate, precum sectorul bancar. Rolurile entry-level atribuite juniorilor, de exemplu procesarea documentelor, validarea formularelor sau verificările de rutină, sunt tot mai des preluate de sisteme inteligente. Această transformare a condus la o schimbare semnificativă în profilul candidatului ideal. Dacă în urmă cu un deceniu era suficient ca un tânăr absolvent să aibă cunoştinţe de bază în economie şi operare PC, astăzi angajatorii caută tineri familiarizaţi cu tehnologiile digitale, dar şi cu trăsături esenţiale precum adaptarea la nou, curiozitatea şi dorinţa de învăţare continuă”, spune Corina Biholar, directorul executiv de resurse umane al BRD Groupe Société Générale.

În plus, dincolo de competenţele tehnice (abilitatea de a lucra cu date şi de a le interpreta), accentul se mută tot mai mult pe abilităţi transversale: gândirea critică, comunicarea eficientă şi capacitatea de a colabora într-o echipă mixtă, umană şi digitală sunt considerate atuuri pentru orice angajat aflat la început de drum.

„Transformările aduse de AI nu vor încetini, ci din contră, vor accelera. Într-o lume în care AI devine partener, viitorii angajaţi nu vor fi înlocuiţi de roboţi, ci de oameni care ştiu să lucreze inteligent alături de ei. În acest context, este tot mai important ca angajatorii să creeze oportunităţi concrete de învăţare practică, mentorat şi expunere la proiecte reale”, completează reprezentanta BRD.

„Rolurile entry-level atribuite juniorilor, de exemplu procesarea documentelor, validarea formularelor sau verificările de rutină, sunt tot mai des preluate de sisteme inteligente. Această transformare a condus la o schimbare semnificativă în profilul candidatului ideal.

Corina Biholar, director executiv de resurse umane, BRD Groupe Société Générale

Evident, ca în multe situaţii din viaţa reală, nici aici nu există doar alb şi negru, ci multe nuanţe de gri şi răspunsul scurt la întrebarea „cât de mult se schimbă joburile entry-level” este: depinde. Lucrurile nu se întâmplă în acelaşi mod şi în acelaşi ritm pe toate domeniile şi pentru toate poziţiile. În retail sau HoReCa de exemplu, impactul AI nu este deocamdată atât de puternic asupra locurilor de muncă de bază şi nici aşteptările cu privire la angajaţii aflaţi la primul job nu s-au schimbat prea mult.

„Interacţiunea umană în restaurante rămâne un element de bază în experienţa clientului, de aceea, în viitorul apropiat, nu vom avea oameni înlocuiţi de AI. În continuare integrăm tineri la început de drum, pe care îi echipăm cu abilităţi utile pentru orice carieră – organizare, client service, comunicare, lucru în echipă. Folosim însă inteligenţa artificială ca să îmbunătăţim experienţa atât a clienţilor, cât şi a angajaţilor. Cu ajutorul AI analizăm datele pentru a ne adapta oferta la preferinţele consumatorilor, iar colegilor noştri le uşurăm munca, preluând din sarcinile repetitive”, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell.

În schimb, influenţa AI asupra poziţiilor de junior este cel mai puternic percepută, evident, în sectorul IT. Profesioniştii din domeniu sunt unanim de acord că inteligenţa artificială creşte eficienţa unui programator. AI scrie codul mult mai repede decât un om, dar este nevoie de un programator experimentat care să înţeleagă ce a produs inteligenţa artificială şi cum poate fi integrat în produsul final. Şi aici apare problema legată de începători, care nu au experienţa şi expertiza necesară pentru a evalua şi a integra codul scris de AI. Dar nici suficiente oportunităţi de a exersa. „Este important ca firma să aibă o politică de susţinere a juniorilor, de a fi dispusă să permită acestora să înveţe, chiar dacă eficienţa lor va fi o perioadă sub cea oferită de AI”, spune un programator senior dintr-o firmă de IT din Bucureşti.

O perspectivă similară are şi Doina Patrubani, senior advisor, Human Capital, Deloitte România, care atrage atenţia că, într-o eră în care incertitudinea şi schimbarea au devenit permanente, companiile care investesc strategic în performanţa umană reală vor deveni liderii de mâine. „Cred că echilibrul dintre rezultatele economice şi cele umane nu mai poate fi tratat superficial sau opţional, ci devine o prioritate esenţială pentru supravieţuirea şi succesul organizaţiilor pe termen lung. Provocarea reală este să avem curajul să renunţăm la paradigme tradiţionale şi să adoptăm soluţii creative şi sustenabile pentru viitorul muncii”, completează ea.

„Provocarea reală este să avem curajul să renunţăm la paradigme tradiţionale şi să adoptăm soluţii creative şi sustenabile pentru viitorul muncii.

Doina Patrubani, senior advisor, Human Capital, Deloitte România

Conform studiului Deloitte, organizaţiile care reuşesc să stimuleze capacitatea angajaţilor de a se dezvolta profesional, de a-şi folosi imaginaţia şi de a realiza analize complexe au şanse aproape duble (de 1,8 ori mai mari) să raporteze rezultate financiare solide, de 1,4 ori mai mari să creeze valoare extinsă pentru clienţi şi societate şi de 1,6 ori mai multe să ofere experienţe profesionale relevante. Sustenabilitatea capitalului uman, care presupune crearea unui mediu favorabil tuturor celor conectaţi la organizaţie, a devenit esenţială în obţinerea echilibrului dintre performanţa umană şi cea financiară. Pe de altă parte, doar 6% dintre organizaţii înregistrează progrese reale în asumarea acestui concept ca strategie de business.

„Prin integrarea capitalului uman în strategia de business, organizaţiile îşi pot asigura succesul pe termen lung, demonstrând că a investi în oameni şi în performanţa lor nu reprezintă doar o obligaţie morală, ci şi una de business. Angajaţii care percep stabilitate şi se simt conectaţi la locul de muncă au mai multe şanse să aibă încredere în organizaţia lor şi să contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea rezultatelor financiare. Pe de altă parte, evoluţiile din tehnologie sunt incontestabile, iar beneficiile generate în diverse activităţi nu pot fi ignorate. Dar cele două componente ale forţei de muncă – soluţiile informatice şi personalul uman – sunt complementare şi trebuie doar să se găsească varianta optimă de integrare, astfel încât să crească productivitatea, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să fie stimulată creativitatea, inovarea şi implicarea angajaţilor în activitatea de zi cu zi”, comentează Raluca Bontaş, partener, Deloitte România. Timp de decenii, joburile de început de carieră au fost terenul de pregătire pentru tinerii intraţi în piaţa muncii. De la finanţe la jurnalism, angajaţii juniori s-au ocupat, în mod tradiţional, de „munca de jos”, atât ca un ritual de trecere, cât şi ca o oportunitate de dezvoltare. Însă, pe măsură ce inteligenţa artificială remodelează ierarhia profesională, aceste „porţi” de acces în carieră ar putea fi tot mai expuse riscului, scrie Bloomberg într-o analiză a pieţei muncii. Deşi se estimează că în acest deceniu vor fi create 170 de milioane de locuri de muncă noi, apariţia uneltelor bazate pe AI ameninţă să automatizeze tot atâtea poziţii pe câte creează, în special în cazul celor entry-level din domeniile administrative. Articolul Bloomberg susţine că AI ar putea înlocui mai mult de jumătate dintre sarcinile efectuate de analiştii de cercetare de piaţă (53%) şi reprezentanţii de vânzări (67%), comparativ cu doar 9% şi 21% în cazul omologilor lor aflaţi în funcţii de conducere. În faţa concurenţei globale, dar şi a nevoii acute de regândire a skillurilor necesare pe piaţa muncii în următorii ani, Comisia Europeană a lansat recent un nou program dedicat pregătirii tinerilor – The Union of Skills. Scopul lui declarat este să reducă deficitul de forţă de muncă pregătită, care impactează creşterea economică, competitivitatea, eforturile de decarbonizare şi rezilienţa ţărilor europene în perioade de criză. Lipsa competenţelor este un fenomen larg răspândit - aproape patru din cinci IMM-uri europene întâmpină dificultăţi în a găsi angajaţi cu abilităţile necesare, mai ales în domenii tehnologice de vârf. Se preconizează că aceste deficite vor creşte odată cu scăderea populaţiei active, de la 265 de milioane în 2022 la 258 de milioane până în 2030.

Potrivit Comisiei Europene, sistemele educaţionale nu ţin pasul cu ritmul schimbărilor tehnologice: aproape jumătate dintre tineri nu au competenţe digitale de bază, iar performanţele în matematică, lectură şi ştiinţe sunt în declin. În acelaşi timp, doar 40% dintre adulţi participă la educaţie sau formare, mult sub ţinta de 60%, iar aproape jumătate nu au competenţe digitale de bază, deşi 90% dintre locuri de muncă le cer.

Un studiu realizat de platforma LinkedIn în 2023 arăta încă de atunci că ascensiunea inteligenţei artificiale va afecta generaţiile de profesionişti în mod diferit, iar dintre toate, Gen Z va fi cea mai impactată. Acest lucru se datorează cel mai probabil faptului că multe dintre abilităţile care pot fi replicate în prezent de tehnologiile de inteligenţă artificială generativă - sarcinile administrative precum luarea notiţelor, rezumarea şedinţelor, programarea sau cercetarea - sunt adesea sarcini care revin tradiţional profesioniştilor aflaţi în primele etape ale carierei lor. Pe de altă parte, deşi angajaţii din generaţia Z s-ar putea confrunta cu cele mai mari perturbări la locurile de muncă, comparativ cu alte generaţii, tot ei, fiind nativi digitali, sunt şi generaţia cea mai alfabetizată în domeniul AI. Abilitatea lor de a adopta rapid noile instrumente va compensa, cel mai probabil, mare parte din impactul iniţial pe care îl resimt în carieră.  

Şi dacă tot vorbim de inteligenţă artificială, ce răspuns dă ChatGPT la întrebarea „ce impact are AI asupra joburilor entry-level”?

Inteligenţa artificială are un impact semnificativ asupra joburilor entry-level, în special pentru că multe dintre sarcinile atribuite în aceste roluri pot fi automatizate. Iată principalele efecte:

1. Automatizarea sarcinilor repetitive – AI poate prelua activităţi precum luarea notiţelor, programarea întâlnirilor, redactarea de rapoarte, analiza datelor de bază sau căutarea informaţiilor. Acestea sunt sarcini frecvente în joburile de început de carieră.

2. Reducerea numărului de posturi tradiţionale – Pe măsură ce companiile folosesc AI pentru eficienţă, unele poziţii entry-level, mai ales în domenii administrative, pot deveni mai rare.

3. Schimbarea tipului de competenţe cerute – Angajatorii pun mai mult accent pe competenţe care nu pot fi uşor automatizate, precum gândirea critică, colaborarea, creativitatea sau empatia.

4. Oportunităţi noi – Deşi unele sarcini dispar, apar şi joburi noi sau evoluează cele existente. De exemplu, tinerii pot fi implicaţi în gestionarea, antrenarea sau verificarea sistemelor AI.

5. Accelerarea învăţării – AI poate fi un aliat în dezvoltarea profesională, ajutând noii angajaţi să înveţe mai repede, să acceseze informaţii relevante sau să primească feedback personalizat.

Iar când vine vorba de exemple concrete, ChatGPT nu duce lipsă de idei:

1. Pe zona de HR, cele mai afectate activităţi vor fi trierea CV-urilor, programarea interviurilor, redactarea ofertelor de angajare, care pot fi preluate de AI, aşa că joburile entry-level pot evolua spre roluri care implică analiza tendinţelor de angajare, employer branding sau construirea culturii organizaţionale.

2. În sectorul de customer support / call center, sarcinile afectate includ răspunsuri la întrebări uzuale, verificarea stării comenzilor, resetarea parolelor, aşa că angajaţii entry-level pot gestiona cazuri mai complexe, pot analiza feedbackul clienţilor sau pot antrena AI pentru a învăţa expresii şi reacţii noi.

3. În administraţie, AI poate prelua tot ce ţine de programări, emailuri, organizarea documentelor, ceea ce ar putea ajuta tinerii să avanseze mai repede la roluri project manager, management de evenimente sau analiză de procese interne.

4. De asemenea, ChatGPT enumeră o serie de joburi din retail, precum casieri, lucrători în depozit, angajaţi din call center sau info-desk, angajaţii care analizează vânzările sau gestionează rafturile, care pot fi uşor înlocuite cu AI. Iar în industria ospitalităţii, cele mai impactate joburi entry-level ar fi cele de recepţioneri şi asistenţi front-desk, ale căror activităţi de bază pot fi automatizate, aceştia urmând să se concentreze pe asigurarea de servicii personalizate sau pe rezolvarea problemelor neprevăzute ale clienţilor, dar şi cele de lucrători în bucătărie / fast food, unde roboţii de gătit pot prelua o parte din muncă, alături de managementul automatizat al stocurilor şi al comenzilor. Prin urmare, tinerii angajaţi pot învăţa să supravegheze sau să întreţină echipamentele automate şi să se concentreze pe calitatea preparatelor.