Imaginaţi-vă că faceţi parte din echipa care dezvoltă software pentru companiile care vor fi în viitor echivalentele de astăzi ale Apple, Netflix sau Facebook. Sună promiţător, nu-i aşa? Ei bine, pentru unii IT-şti români visul de a lucra pentru o companie din Silicon Valley – foarte greu de atins înainte de pandemie – a devenit realitate. România asistă la primul „exod virtual” de creiere din IT, în care firmele din Vest care nu au prezenţă în România recrutează specialişti IT români, fără să le mai ceară – ca altădată – să se relocheze.

Au şansa să lucreze la viitorii unicorni născuţi în statele din Vest (SUA sau vestul Europei), fără să se mute cu familiile acolo şi fără să treacă prin procedurile birocratice ale obţinerii unui permis de muncă în străinătate. În plus, dacă lucrează în echipele de la început, au şansa să devină milionari în câţiva ani, dacă firma are succes şi se listează la Bursă, pentru că au acţiuni incluse în pachetele de beneficii. Pentru câteva sute sau poate chiar mii de specialişti IT din România, visul de a „face diferenţa” lucrând pentru headquarterul unei companii internaţionale de tehnologie a devenit realitate în pandemie, odată cu normalizarea muncii de acasă şi a orientării firmelor străine spre recrutarea specialiştilor remote din alte state. O singură condiţie trebuie să îndeplinească: să ştie foarte bine tehnologiile pentru care au fost angajaţi.

Marius are 32 de ani şi lucrează în start-up-uri din IT de aproape 13 ani, iar în luna august a anului trecut s-a angajat pentru prima oară ca specialist cercetare-dezvoltare într-un start-up cu sediul în Statele Unite.

„Am primit o ofertă de la un start-up din Silicon Valley, specializat pe zona de augmented reality pentru ca businessurile să îşi optimizeze procesele de asigurare a calităţii, într-un moment în care rămăsesem fără job pentru că firma la care lucram, tot un start-up, a rămas fără fonduri. La acel moment chiar voiam să fac o pauză de două luni, dar am primit această ofertă pe LinkedIn şi mi s-a părut interesantă”, a spus Marius, care a lucrat doar opt luni pentru start-up-ul din SUA, pentru că, spune el, nu i-a plăcut direcţia în care mergeau lucrurile. Sugestiile sale de îmbunătăţire a unor procese nu erau implementate, iar programul includea participarea la câte 3-4 şedinţe pe săptămână, în jurul orei 19 - 20, ceea ce îi dădea viaţa socială peste cap.

„Legat de bani, eu am o filosofie destul de simplă: vreau să primesc o sumă suficient de mare încât să mă simt confortabil. Apreciez proiectul la care lucrez mai mult decât banii, pentru că au fost situaţii când am plecat de la un job mai bine plătit la unul mai prost plătit, dar cu un proiect mai interesant şi cu o echipă în care mă simţeam mai bine”, a mai spus Marius, care acum lucrează pentru un alt start-up, tot din SUA. El a adăugat că 3.500 de euro net pe lună este nivelul veniturilor de la care se simte confortabil, însă subliniază că este chiar „ieftin” prin comparaţie cu tarifele percepute de alţi specialişti cu profil similar cu al lui.

„Ofertele venite de la companiile din străinătate pentru specialiştii IT români sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA şi auzim sume între 8.000 şi chiar 10.000 euro lunar”.

Ana Giurcă, managing partner, Loginro, platformă pentru specialişti IT

Deficitul mare de specialişti IT şi, mai nou, competiţia venită din partea angajatorilor străini pentru candidaţii români au condus, într-adevăr, la situaţii care îi surprind chiar şi pe recruiteri. Răzvan Zglobiu, head of talent aquisition la firma de recrutare APT a spus, recent, la o emisiune ZF Live, că a avut un caz în care un candidat pentru o poziţie de specialist în zona de cloud a refuzat o ofertă salarială de 24.000 de lei net (cca. 4.800 de euro) pe lună, oferită de o companie de top de pe piaţa locală.

A fost nevoie de mai puţin de doi ani – de când a început pandemia – pentru ca un fenomen de pe piaţa IT românească – „exodul fizic de creiere” – să ia o traiectorie diferită, complet neaşteptată, a „exodului virtual de creiere” în IT.

În ultimii 20 de ani peste 37.000 de IT-şti au plecat să lucreze pentru companii din străinătate, potrivit unui studiu realizat de platforma Loginro, o comunitate a specialiştilor de tech care are şi un marketplace de joburi pentru românii IT-işti plecaţi în diaspora.

Pandemia a arătat însă că nu e nevoie de relocare pentru a accesa joburi de la companii din străinătate, iar angajatorii străini au început să valorifice mai mult know-how-ul specialiştilor români din IT.

„Vedem mai multe tendinţe de la începutul anului în piaţa de recrutare tech. Profesioniştii sunt targetaţi de către companii din afara României pentru a lucra remote. În general, ofertele sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA şi auzim sume între 8.000 şi chiar 10.000 euro lunar”, spune Ana Giurcă, managing partner la platforma Loginro. În acelaşi timp, adaugă ea, profesioniştii au început să fie mai deschişi la aceste forme de colaborare (SRL/PFA). Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piaţa tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesionişti este deschis să fie contractor.

În domeniul IT munca remote a fost întotdeauna prezentă, însă a fost văzută dintotdeauna ca o alternativă mai puţin bună a muncii de la birou. În America, firmele de IT au lucrat mereu cu echipe de la distanţă, însă pandemia a adus „la acelaşi nivel” echipele care lucrau de la birou cu cele care lucrau de la distanţă.

„Vedem acest fenomen şi în România. Ştim că sunt programatori care sunt angajaţi direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari, care, în mod nesurprinzător, pentru americani sunt încă foarte mici. Nu aş spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care ştiu şi pot să lucreze independent. Cei aflaţi în primii ani de carieră vor mentori de la care să înveţe şi de multe ori preferă să se angajeze la firme din România”, a explicat Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, firmă de investiţii pentru start-up-urile din IT.

„Ştim că sunt programatori care sunt angajaţi direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari. Nu aş spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care ştiu şi pot să lucreze independent”.

Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, firmă de investiţii pentru start-up-urile din IT

În prezent, spune el, bazinul de angajări din IT a crescut foarte mult, iar singura problemă este diferenţa mare de fus orar dintre America şi România, dar care poate fi rezolvată cu ajutorul platformelor online care permit angajaţilor să-şi lase mesaje pentru colegii care au un program de lucru diferit de al lor.

„A existat, există şi va exista un deficit mare de forţă de muncă în IT, iar proiectele informatice devin din ce în ce mai complexe, iar pandemia a arătat că firmele pot angaja specialişti de oriunde”, a mai spus Pitiş, care este şi preşedinte al producătorului român de software Sofbinator, companie care se pregăteşte pentru listarea la Bursa de la Bucureşti.

Chiar dacă specialiştii IT sunt mai deschişi spre forme de colaborare de tip freelancing (PFA sau SRL) – întrucât legislaţia nu permite firmelor din străinătate să încheie contracte de muncă cu angajaţi români fără să aibă sediu aici – unii vor să revină la contracte de muncă după 2-3 luni de activitate „independentă”.

„În cazul candidaţilor cu care noi am discutat, motivele pentru această decizie au ţinut mai degrabă de nemulţumirea pentru proiectele pe care le-au avut ca şi contractori – care nu erau suficient de complexe sau provocatoare. Este clar că în ultimul an s-a accelerat şi acest trend al contractării sau lucrului de tip freelance şi cu toate că probabil vor fi şi situaţii în care profesioniştii vor reveni la formă clasică de contract, deja, la nivel de piaţă, rămâne deschidere mult mai mare pentru oameni de a lucra sub formă de contractare, remote, fie pentru companii din afară, fie din România. Probabil că următorul pas (şi am început să vedem şi această tendinţă) va fi ca angajatorii din România să abordeze sub formă de contractare persoane din alte pieţe – şi avem exemple pentru Europa de Est, Ucraina, India, Turcia”, a explicat Ana Giurcă de la Loginro.

Profesioniştii au început să fie mai deschişi la forme de colaborare precum SRL sau PFA. Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piaţa tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesionişti este deschis să fie contractor.

Peste 200.000 de angajaţi lucrează în sectorul IT&C din România, sector care generează aproape 7% din Produsul Intern Brut şi care oferă cele mai mari salarii din economie. Salariul mediu net în rândul programatorilor, care prestează „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice”, a ajuns la 8.400 de lei net în luna iunie a acestui an şi este de 2,4 ori mai mare decât salariul mediu la nivel naţional, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Viaţa de programator în România este confortabilă, angajaţii sunt trataţi cu respect şi înţelegere, iar nimeni nu îndrăzneşte să le spună ceva, chiar dacă sunt zile în care productivitatea nu este tocmai cea dorită de angajatori.

„Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă şi nu poate să scrie cod, că nu are inspiraţie. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic. Sunt astfel de situaţii în care, ca antreprenor, nu ai ce să faci, dar mă aştept ca atunci când îmi arde buza să mă ajute şi să stea peste program, dacă e nevoie”, a spus Adrian Dinu, fondatorul Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă. Antreprenorul adaugă că programatorii români trebuie să se simtă apreciaţi şi recompensaţi pe măsură şi, chiar dacă nu primesc tocmai salariile pe care

le-ar primi dacă s-ar angaja pentru o firmă din străinătate, totuşi partea de socializare, ieşirile în oraş cu echipa de exemplu, pot face diferenţa.

„Un programator român primeşte 1-2 oferte de job pe LinkedIn în fiecare zi. Dacă îi supără angajatorul într-o zi, în maximum două săptămâni se pot angaja în altă parte. De aceea e important ca ei să se simtă apreciaţi”, a mai spus Adrian Dinu. Un mare dezavantaj al muncii remote pentru o companie din străinătate este, spune Adrian Dinu, faptul că, uneori, angajaţii români pierd foarte mult timp încercând să se înţeleagă cu colegii lor din Australia sau din Scoţia, din cauza accentului acestora în limba engleză.

„La mine în companie salariile sunt destul de mari, stau liniştit din acest punct de vedere. Însă din păcate multinaţionalele IT din România plafonează majoritatea salariilor undeva în jurul valorii de 2.000 de euro net pe lună, doar cei foarte buni reuşesc să obţină salarii mai mari, din păcate, pentru că e multă competiţie pentru ei”, a mai spus Adrian Dinu. Totuşi, el crede că viaţa confortabilă pe care o au IT-ştii care lucrează pentru companiile din România nu va conduce la un fenomen în masă în ceea ce priveşte „exodul virtual de creiere”, pentru că cei care lucrează în România pot să le zică şefului: „Sunt la restaurant, ne auzim peste o oră”, lucru care nu s-ar putea întâmpla dacă jobul ar fi la o companie din străinătate, unde regulile sunt mai stricte.

Momentan, nu există o instituţie care să culeagă date privind existenţa acestui fenomen prin care firmele din Vest fără prezenţă locală angajează specialişti IT. Un lucru este măsurat însă: anul acesta, unu din cinci angajaţi din multinaţionale îşi va părăsi locul de muncă, potrivit studiului salarial realizat de Mercer Marsh Benefits. Iar o parte dintre aceştia vor accepta, poate, ofertele de angajare ale unui angajator străin.

„Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă şi nu poate să scrie cod, că nu are inspiraţie. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic”.

Adrian Dinu, fondator  Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă