2020, 2021, 2022 au fost ani de criză pentru majoritatea companiilor din România. Băncile însă au „înflorit” şi au devenit din ce în ce mai profitabile. Care este secretul lor?

Autor: Claudia Medrega Postat la 12 decembrie 2022 2409 afişări

Anii 2020, 2021 şi 2022 au fost trei ani dificili, plini de provocări, de adaptare şi reinventare, de lecţii, ani care au testat rezilienţa unor businessuri, ani de stress test pentru întreaga economie naţională şi mondială. Noua criză adusă de pandemia de COVID-19 în 2020 a afectat întreaga economie şi, implicit, şi sectorul financiar. Însă, în 2021 şi 2022 băncile s-au repliat rapid, marcând maxime istorice pe mai multe paliere. Cum au traversat băncile aceşti ani şi ce spun acum unii bancheri din echipele de management despre crizele din perioada 2020-2022?

Pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare  sunt câteva cuvinte care pot caracteriza ultimii trei ani, adică perioada 2020-2022. Au fost ani dificili, plini de provocări, disruptivi, cu volatilitate a pieţelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare şi reinventare, plini de lecţii, ani de decizii strategice legate de riscuri ştiute sau bănuite, ani de relaxare cantitativă, urmată acum de însăsprirea politicilor monetare.

Au fost ani care au testat rezilienţa unor businessuri şi până la urmă au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Şi pentru sistemul bancar, anii 2020, 2021 şi 2022 au fost trei ani provocatori, în care restructurarea a continuat, scăzând numărul de sucursale şi agenţii bancare, dar şi numărul de angajaţi din bănci. Dar, în acelaşi timp, în banking 2021 şi 2022 au fost ani extraordinari, cu profituri record, cu creştere a creditării, cu scădere a ratei de neperformanţă sub 3%, cu solvabilitate de peste 20%.

La o distanţă de mai bine de un deceniu de precedenta criză internaţională, financiar-bancară, 2020 a adus pandemia de coronavirus, o criză istorică cum o dată la un secol poate să apară, criză care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, în acelaşi timp, şi a avut efecte multiple, asupra băncilor, asupra companiilor, asupra comportamentului oamenilor, asupra economiilor naţionale şi asupra întregii planete. Iar pandemia de COVID-19 din 2020 a continuat şi în 2021, pentru ca 2022 să aducă război la graniţă, criză energetică, inflaţie, majorări de dobânzi şi creşterea ratelor bancare.

2020, an marcat puternic de pandemia de COVID-19, a adus o scădere a profitabilităţii băncilor, precum şi continuarea consolidării şi restructurării în banking, în timp ce creditarea şi activele au crescut, dar cu un ritm încetinit. Practic, 2020, primul an pandemic, a adus pentru sistemul bancar o scădere a profitului cu circa 20%, de la 6,3 miliarde de lei în 2019 până spre 5 miliarde de lei în 2020, în condiţiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de coronavirus, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăţi viitoare ale clienţilor în rambursarea creditelor.

Câştigurile băncilor din 2020 veneau pe fondul unei creşteri moderate a creditării, a scăderii dobânzilor, şi în contextul declinului economiei, din cauza blocajului determinat de pandemia de coronavirus. Creditarea privată totală încetinise în 2020, ritmul mediu de creştere pe întregul an fiind de circa 5%, iar economia României scăzuse cu circa 4% faţă de 2019. În anul 2020, 183 de sucursale şi agenţii bancare au dispărut şi 456 de salariaţi au plecat din banking. Cu toate că pandemia de COVID-19 a continuat şi în 2021 (cu o intensitate totuşi mai temperată), sistemul bancar s-a repliat rapid, marcând cifre record pe mai multe paliere. La sfârşitul anului 2021, profitul net la nivelul sistemului bancar românesc marca un record istoric de circa 8,2 miliarde de lei, potrivit datelor BNR, în creştere cu peste 60% faţă de câştigul din 2020, iar activele au urcat la un vârf de 639,7 mld. lei. Acesta era cel mai bun profit anual pentru bănci.

În termeni anuali, până în 2020 cel mai mare profit la nivelul întregului sistem bancar a fost în 2018, când câştigul pentru întregul an s-a apropiat de 7 mld. lei (6,83 miliarde de lei). Întrebarea era de unde au făcut băncile profituri record în pandemie în condiţiile în care dobânzile erau în 2021 încă mici? De obicei, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut pe ansamblul întregului an 2021 cu un ritm mediu de creştere de 10,7%, cel mai mare din ultimul deceniu, dublu faţă de avansul creditării din 2020.

Pe de altă parte, economia a înregistrat un avans de aproape de 6% în 2021, sub aşteptări. Însă, o influenţă importantă, excepţională, asupra creşterii câştigurilor băncilor a venit în 2021 din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce în primul an pandemic, 2020, costurile mari cu riscul, respectiv banii puşi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potenţiale, presau pe câştigurile băncilor. Practic, în anul pandemic 2021 băncile au eliberat provizioane şi au majorat profiturile cu până la 60%, în timp ce după criza anterioară din 2009, băncile au avut ani cu pierderi.

Deşi profiturile au urcat la niveluri record, restructurarea în banking a continuat. Pe parcursul întregului an 2021, un număr de 180 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 1.011 de salariaţi au plecat din sistem. Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat în 2020 şi în 2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi în urma tranzacţiilor cu portofolii. Numărul băncilor de pe piaţa românească a coborât la 34.


Creditarea privată totală încetinise în 2020, ritmul mediu de creştere pe întregul an fiind de circa 5%, iar economia României scăzuse cu circa 4% faţă de 2019. În anul 2020, 183 de sucursale şi agenţii bancare au dispărut şi 456 de salariaţi au plecat din banking.


2022 a adus pentru bănci, pe frontul profitului, noi recorduri. După primele 9 luni din 2022 câştigul băncilor a marcat un nou vârf istoric, de aproximativ 7,6 mld. lei, în creştere cu circa 20% faţă de profitul din 9 luni/2021. Activele băncilor au urcat la un maxim istoric de 679,3 mld. lei în 9 luni/2022, în condiţiile creşterii creditării cu un ritm mediu de 16% an/an. Iar rata de solvabilitate  unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit  a coborât în septembrie 2022 până la 21,2%, sub  nivelul din 9 luni/2021, de peste 23%. Nivelul solvabilităţii este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. La nivelul întregului sector bancar sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. Raportul credite/depozite era la finalul primelor 9 luni din 2022 de 73,4%, mai mare decât nivelul din 9 luni/2021, de 68,6%, acest raport rămânând în jurul a 70% în ultimii doi ani, semn că deşi a crescut, nivelul creditării nu a reuşit să ajungă volumul depozitelor bancare. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an.

Pe de altă parte, contrar multor estimări, rata medie a creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc nu a crescut în ultimii ani de criză, ci a scăzut, coborând în 2022 sub 3% din total împrumuturi, potrivit datelor BNR. Conform celor mai recente statistici disponibile, în septembrie 2022 rata NPL a coborât la 2,82%, cel mai scăzut nivel din acest an, dar şi cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale precedente se simţeau pe piaţa locală. Comparativ, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite. Însă, deşi rata NPL a rămas la niveluri scăzute în 2022, oscilând pe parcursul anului între 2,8% şi 3,4% din total credite, ca şi în celelalte crize economice, şi în noul context economic caracterizat de creşterea inflaţiei, majorarea dobânzilor şi a ratelor bancare, precum şi încetinirea economiei anticipată pentru 2023, în perspectivă pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei NPL în anii următori. Rata NPL a coborât în 2022 şi sub nivelul din decembrie 2021, de 3,35%, precum şi sub valoarea din decembrie 2020, de 3,83%. Tendinţa de scădere a ratei NPL din ultimii ani s-a produs după ce în perioada crizei economice anterioare din 2008/2009 unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.

Menţinerea ratei NPL la valori scăzute în 2020 şi 2021, ani afectaţi de pandemia de COVID-19, a fost influenţată şi de moratoriile de amânare a ratelor bancare, şi de flexibilizarea cadrului prudenţial realizată de BNR, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nefiind considerate problematice/neperformante astfel că băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le. Această flexibilizare, decisă în 2020, a continuat şi în 2021, însă nu şi în 2022. Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori  persoane fizice sau companii  afectaţi de impactul economic negativ al inflaţiei, de creşterea puternică a preţurilor şi a ratelor bancare, nu reuşesc să reia plata creditelor. Privind retrospectiv şi sintetizând concluzia este că băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor - din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanţuri, după cum spunea recent Dimitrios Goranitis, liderul servicii de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital la Deloitte Central Europe. În aceste condiţii, băncile trebuie să-şi recalibreze acum metodologia IFRS9 şi modelele de provizionare. Înrăutăţirea climatului economic a generat creşterea riscului de credit şi va duce la deteriorarea calităţii portofoliilor de credite, după cum anticipează reprezentantul Deloitte. 

Dar cum au văzut bancherii din top managementul unor bănci mari ultimii 3 ani, care au venit cu mai multe crize suprapuse?

„Dacă până atunci ar fi fost de neconceput să ne gândim la «work from home» într-un domeniu atât de sensibil, acesta a devenit realitate şi încă foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat parţial şi în prezent.”

Vorbind acum despre anul 2020, Claudiu Cercel, director general adjunct al băncii româneşti cu capital francez, BRD-SocGen, aminteşte de volatilitatea extremă pe care au cunoscut-o pieţele financiare după debutul pandemiei de coronavirus în Occident, fără precedent după 1990. Totodată, el aduce în discuţie şi noul mod de lucru în sălile de trading ale băncilor sau altor actori financiari instituţionali. „Dacă până atunci ar fi fost de neconceput să ne gândim la «work from home» într-un domeniu atât de sensibil, acesta a devenit realitate şi încă foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat parţial şi în prezent.” Un alt element care a caracterizat anul 2020, în viziunea lui Claudiu Cercel, a fost schimbarea paradigmei dominante cu privire la globalizare.

„Acel an a dat startul dezabsolutizării conceptuale a lanţurilor economice lungi, independente de geopolitică, şi iniţierea unei tendinţe către blocuri economice în care regionalizarea, «friendshoring-ul» şi asocierea pe bază de valori comune de societate şi instituţionale devin referenţiale de decizie în legătură cu restructurarea sistemelor de afaceri.”

Şi, în fine, continuă directorul adjunct al BRD, o altă caracteristică a anului 2020 a fost cantitatea fără precedent de bani puşi pe piaţă prin «quantitative easing» (relaxare-cantitativă  n.red.) de către principalele bănci centrale occidentale. „În numai doi ani, bilanţurile acestora au crescut cu mai mult de 10 trilioane de dolari. Această imensă creaţie monetară a stabilizat atunci economiile lumii, dar este principalul combustibil al marii inflaţii pe care o trăim astăzi”, concluzionează Claudiu Cercel, directorul adjunct al celei de-a treia cea mai mare bancă din România.

„2020 a arătat cât de important este conceptul de rezilienţă în viaţa oricărei organizaţii şi importanţa existenţei unor planuri robuste de asigurare a continuităţii activităţii.”

Şi pentru Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank responsabil cu riscul, anul pandemic 2020 a fost memorabil şi a avut o semnificaţie aparte, după cum mărturiseşte acum. „În primul rând, 2020 a adus manifestarea unui eveniment de timp «white swan», lucru pe care nu îl întâlneşti foarte des în carieră,

mă refer aici la pandemia COVID-19 şi tot ce am trăit cu toţii.  În al doilea rând a fost extraordinar să experimentez dinamica de adaptare a organizaţiei noastre şi a societăţii la un astfel de eveniment şi modul în care au fost accelerate anumite trenduri (digitalizare, lucrul de acasă). Nu în ultimul rând, 2020 a arătat cât de important este conceptul de rezilienţă în viaţa oricărei organizaţii şi importanţa existenţei unor planuri robuste de asigurare a continuităţii activităţii”, spune acum vicepreşeditele Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă după active.

„2020 ne-a echipat cu un set de cunoştinţe specifice şi pot spune că pentru o situaţie atât de dificilă, care ar fi provocat mari probleme înainte de 2020, după 2020 vom putea spune: asta-i tot?”

La rândul lui Gyula Fatér, CEO al OTP Bank, spune acum despre 2020 că ar fi cu siguranţă anul despre care ar vrea să le povestească strănepoţilor lui. „2020 a fost un an plin de lecţii, un an pentru care MBA-urile şi manualele de management nu te pot pregăti, un an care nu poate fi simulat sau prototipat. Criza nu a apărut. A venit brusc şi a fost nevoie să reacţionăm extrem de rapid, fără să ştim care va fi următoarea evoluţie. Am fost uimit ce resurse profunde putem mobiliza. 2020 ne-a echipat cu un set de cunoştinţe specifice şi pot spune că pentru o situaţie atât de dificilă, care ar fi provocat mari probleme înainte de 2020, după 2020 vom putea spune: asta-i tot? În perioada Covid, am traversat diferite etape mentale. Îmi amintesc bine perioada în care au început să apară ştirile economice mai optimiste”, a mărturisit şeful OTP Bank, a noua cea mai mare bancă din România.

„Eu cred că noi, ca sistem bancar, în mod evident a trebuit să fim soluţie, în această criză nouă.”

Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România şi director general al Reţelei Internaţionale a grupului elen Alpha Bank spunea în 2020 într-un interviu pentru BM că în criza nouă adusă de pandemia de coronavirus sistemul bancar a devenit o soluţie şi nu a mai fost o problemă, ca în criza din 2008-2009. Concret, sistemul bancar a trebuit să se replieze extrem de rapid, spunea el, şi să exercite cel puţin două roluri: rolul de amortizor al şocului pandemiei, care s-a manifestat în principal prin lansarea moratoriului de amânare a ratelor bancare (un element de noutate faţă de criza precedentă din 2008/2009), şi rolul de accelerator al relansării economiei, în cea de-a doua fază. „Eu cred că noi, ca sistem bancar, în mod evident a trebuit să fim soluţie, în această criză nouă. Noi nu mai jucăm rolul de problemă, aşa cum a fost în criza din 2008-2009. Acesta a fost un element de noutate faţă de celelalte crize. Al doilea rol, la fel de important, pe care sistemul bancar a început să îl joace de ceva timp, este rolul de trambulină de relansare a creşterii economice, adică un fel de accelerator de acţiuni care sa conducă la creşterea economică.” Practic, sistemul bancar a acţionat, de fapt, pe ambele pante ale V-ului evoluţiei economiei de care se discuta: pe prima parte a V-ului, cea descendentă, funcţionând ca un fel de amortizor, încercând să contribuie şi să ţină cât mai mult situaţia sub control astfel încât să nu se accentueze căderea, iar pe panta de creştere, pe panta a doua a V-ului, funcţionând ca un fel de accelerator, ca un fel de trambulină de relansare economică, susţinea Oprescu.Iar sistemul bancar a jucat acest rol nu numai în România, ci peste tot în Europa. „Cred că peste tot s-a conştientizat brusc că un sistem bancar solid, puternic, bine ancorat în societate, este în mod evident calea prin care se atenuează şocul şi se accelerează revenirea economică sau reluarea creşterii economice, mai ales în ţările europene unde intermedierea financiară se face cu preponderenţă (peste 75%) pe canalul sistemului bancar.”

„2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza preţurilor la energie, spirala inflaţionistă la nivel global şi creşterea dobânzilor, precum şi perspectiva unei recesiuni globale.”

Pandemia – cu restricţii administrative, cu închiderea temporară a unor sectoare întregi de activitate  a fost un stress-test pentru economie şi pentru antreprenori care ne-a pus la încercare capacitatea de a ne adapta şi a ne reinventa, spune Bogdan Neacşu, directorul general al CEC Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). „Zic că am trecut cu brio acest stress-test: nu am rămas fără cele esenţiale şi nici nu am văzut foarte multe firme care să se închidă şi angajaţi care să rămână pe drumuri. Iar sistemul bancar a fost parte din soluţie prin faptul că a continuat să finanţeze economia într-un ritm susţinut. Şi asta mi-a dat încredere că economia este un organism viu şi că se poate adapta”, mărturiseşte el. După ce 2020 şi 2021 au fost marcaţi de pandemia de coronavirus, într-o mai mare sau mai mică măsură, cu toate implicaţiile aferente, anul 2022 a adus război, criza energetică, inflaţie mare şi majorarea dobânzilor bancare. „2022 se apropie de sfârşit. Şi, după provocările ridicate de pandemie, mi-aş fi dorit să fie un an de revenire la normalitate, de reaşezare a lucrurilor pe un făgaş normal, mai liniştit. Dar n-a fost să fie ...”, mai spune Bogdan Neacşu, şeful CEC Bank. El recunoaşte că nu se aştepta ca, după pandemie, atât de repede, să fim loviţi de noi provocări: „2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza preţurilor la energie, spirala inflaţionistă la nivel global şi creşterea dobânzilor, precum şi perspectiva unei recesiuni globale.” Sunt situaţii cu care nu ne-am mai confruntat. Inflaţie şi dobânzi de 20-30% şi chiar de peste 200% s-au mai văzut în România în primul deceniu de tranziţie, însă ce este nou este inversarea de trend şi faptul că am trecut de la o perioadă cu inflaţie la un nivel redus şi relativ stabilă, la o ascensiune rapidă a preţurilor, combinată cu perspectiva unei recesiuni, explică şeful CEC Bank, instituţie de credit care a urcat în top anul trecut devenind a şasea cea mai mare băncă după active din România. „Deci în loc să ne relaxăm, ne vom cupla din nou centura de siguranţă pentru că avem în faţă un drum cu noi provocări. Şi faptul că am reuşit să trecem cu bine peste provocările economice ale pandemiei mă face să fiu încrezător că le vom depăşi şi pe acestea. Ce nu ne doboară, ne face mai puternici!”, concluzionează şeful CEC Bank şi al ARB.

„Şi tocmai în contextul acestor provocări, noi, în Garanti BBVA, am învăţat să lucrăm mai bine în echipă, să ne pEse mai mult unii de alţii, să empatizăm şi să nu stăm deoparte, ci să ne implicăm în a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii şi, desigur, pentru clienţii noştri”

Mustafa TiftikcioĞlu, CEO al Garanti BBVA România, caracterizează anul 2022 prin trei cuvinte cheie: mobilizare, reinventare şi dezvoltare. O serie de crize interconectate au modelat anul 2022, spune el, între acestea numărându-se criza din sănătate, conflictul militar, criza energetică şi provocările generate de creşterea inflaţiei. Românii sperau că anul acesta va însemna începutul unei ere mai bune, după doi ani de pandemie globală. Cu toate acestea, au apărut noi provocări şi cu toţii a trebuit să învăţăm să le depăşim şi să fim cea mai bună versiune a noastră în fiecare zi, continuă şeful Garanti BBVA România. „Şi tocmai în contextul acestor provocări, noi, în Garanti BBVA, am învăţat să lucrăm mai bine în echipă, să ne pase mai mult unii de alţii, să empatizăm şi să nu stăm deoparte, ci să ne implicăm în a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii şi, desigur, pentru clienţii noştri”. Personal, Mustafa Tiftikcioğlu spune că a învăţat în 2022 că provocările vin atunci când te aştepţi mai puţin şi chiar dacă crezi că ai văzut şi ai experimentat totul, neaşteptatul poate apărea de oriunde. Şi depinde de tine să te adaptezi, să te reinventezi şi să te dedici pe deplin în ceea ce faci, cu încredere şi optimism că poţi depăşi provocările şi, mai mult, poate ieşi chiar ceva bun din toate acestea. „De fapt, dacă privim în urmă, observăm că toate provocările prin care am trecut au adus şi părţi bune. Am învăţat să lucrăm de la distanţă, ne-am reinventat serviciile cu ajutorul tehnologiei, am devenit mai empatici şi am învăţat să ne gestionăm mai bine cheltuielile şi economiile. Cred cu tărie că tot ce s-a întâmplat până acum a făcut parte din experienţele prin care a trebuit să trecem pentru a deveni cine suntem acum şi nu aş schimba nimic în modul în care am acţionat”, concluzionează şeful Garanti BBVA România, bancă aflată în apropierea topului 10 al celor mai mari bănci din piaţa românească. 

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.