Nicio masă în oraş fără smartphone

Autor: Ioana Niţă Postat la 19 octombrie 2022 61 afişări

Ai stat vreodată cu mâna ridicată mult timp până ai reuşit să ai contact vizual cu un chelner căruia să îi ceri nota de plată? Ai aşteptat vreodată mult timp până ai reuşit să achiţi nota de plată la un restaurant? Nu aveai cash, aşa că ai plătit cu cardul şi nu ai avut cum să laşi bacşiş? Un start-up local a rezolvat toate aceste probleme printr-o soluţie simplă de plată online direct la masă. Ai nevoie doar de telefon.

Pe măsură ce plăţile cu cardul în restaurante cresc, se diminuează bacşişul pentru chelneri – pentru ospătar bacşişul reprezintă o mare parte din veniturile lui, iar acest bacşiş nu este o chestiune ce ţine doar de România, ci este ceva care se întâmplă în toată Europa, cel puţin la nivelul analizei pe care am făcut-o noi.

Şi, pornind de la problema asta, ne-am întrebat cum am putea ajuta restaurantele, să aducem valoare pentru ele, astfel încât să nu avem un impact operaţional, să nu trebuiască să facă lucruri în plus, dar în aceeaşi măsură să le economisim timp şi să-i ajutăm să rezolve problema bacşişului. Şi cumva în felul acesta a apărut produsul care se numeşte QR Payments şi care va face parte dintr-un brand mai mare, internaţional.

În momentul de faţă este încă sub umbrela ialoc, dar în momentul în care vom lansa soluţia la nivel internaţional vom face şi acest rebranding”, a a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Cosmin Măgureanu, cofondator şi CEO, ialoc. El a pus bazele proiectului ialoc în 2017, împreună cu Emil Muhtu, Marcel Preda, Adrian Grigore şi Dragoş Badea, scopul fiind crearea unei platforme pentru managementul rezervărilor online în restaurante şi cafenele. Acum însă, start-up-ul şi-a extins portofoliul de soluţii pentru digitalizarea jucătorilor din industria HoReCa cu o soluţie nouă de plată online la masă pentru care ţinteşte să atragă peste 330 de restaurante până la finalul anului viitor.

Cum funcţionează însă noua soluţie de plată la masă? „Clientul se aşază la masă, iar în locul meniului clasic pe care îl aduce ospătarul de fiecare dată,  are o opţiunea de cod QR. Evident, dacă clientul doreşte un meniu clasic există şi opţiunea aceasta, dar în restaurantele în care am făcut implementarea acestei soluţii, am văzut că circa 80% dintre mese au scanat codul QR pentru meniu. Practic, acest cod este un cod unic pe fiecare masă care se integrează cu sistemele de gestiune pe care restaurantele le au deja, ce îţi permite să vezi un meniu clasic normal, dar într-o formă digitală, mobile friendly, şi care oferă un pic mai multe informaţii decât un meniu în mod normal, precum alergeni sau valori calorice despre fiecare produs. Totodată, ai opţiunea de a chema ospătarul, moment în care ospătarul primeşte notificare pe dispozitivul lui că masa x are nevoie de atenţia lui.

Şi, cel mai important este că soluţia se integrează cu sistemul de gestiune, ceea ce face ca flow-ul să rămână neschimbat – faci comanda în continuare la ospătar ş.a.m.d. Însă, în momentul acela când eşti la finalul mesei şi efectiv nu se mai poate întâmpla nimic special din punct de vedere interacţiune restaurant-client, stai cu mâna ridicată şi aştepţi să vină cineva să-ţi ia nota şi am măsurat noi că acest proces durează undeva la 12 minute per masă, per client, şi este un timp mort în care restaurantul ar putea elibera o masă mai devreme şi să o ruleze mai eficient. De altfel, ospătarii ar putea să se concentreze mai mult pe servire şi pe calitate decât pe a face acest proces de plăţi. Atunci ce face acest cod QR pe care clientul l-a scanat deja pentru că a intrat în experienţa de meniu? Îi permite clientului să plătească nota în mai puţin de cinci secunde”, a explicat Cosmin Măgureanu. Echipa ialoc estimează că soluţia nouă de plată la masă va genera venituri anuale recurente cuprinse între 1 şi 1,5 milioane euro la final de 2023.

„Pe de-o parte, pe componenta de rezervări ne dorim să ajungem la o masă cât mai mare de restaurante care au această problemă şi care vor să o rezolve, iar aici deja ştim care este soluţia. Pe de altă parte, pentru soluţia de plată la masă ne dorim ca pe termen scurt, până în primăvară, să ajungem la 150 de restaurante partenere care să aibă implementată soluţia, iar pe termen mediu – asta înseamnă undeva la finalul anului 2023, să avem peste 330 de restaurante care să folosească soluţia. Asta ne va duce în zona de 1-1,5 milioane euro venituri recurente anuale doar din această soluţie de plată“, a precizat el. În zona de consumer, prin platforma de rezervări online ialoc.ro şi prin aplicaţia mobilă dedicată s-au aşezat la masă peste 1,7 milioane de persoane în total, de la lansare şi până în prezent.

Platforma de rezervări online ialoc a trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii doi ani de pandemie, industria HoReCa fiind puternic afectată de măsurile luate pentru prevenirea răspândirii virusului, însă odată cu ridicarea restricţiilor, oamenii au început să iasă din nou în oraş, iar cifrele sunt mai mari chiar decât înainte de pandemie. „Lucrurile au început să revină, ba chiar suntem cu mult peste ce aveam în 2019 în termeni de rezervări. Cred că prin 2019 eram la circa 20.000 de oameni aşezaţi la mese pe lună, iar acum suntem la aproximativ 35.000 pe lună. Deci am depăşit cu mult pragul maxim de dinainte de pandemie“, a punctat Cosmin Măgureanu.

În total, ialoc.ro are înregistrate în prezent în platformă 600 de localuri, atât din Bucureşti, cât şi din alte 14 oraşe mari din ţară, numărul fiind aproape dublu faţă de izbucnirea pandemiei.

„Din perspectiva utilizatorilor din aplicaţie, a fost destul de greu să îi păstrăm doi ani în care să ţină practic o aplicaţie în telefon care le rezolvă o problemă pe care nu o aveau. Dar am încercat să lucrăm la capitolul ăsta şi să-i readucem şi putem să vedem că o parte dintre ei s-au întors. Cred că aplicaţia are undeva la 100.000 de descărcări acum şi undeva la 20.000 dintre aceşti utilizatori sunt activi lunar.“

Start-up-ul a schimbat recent strategia privind promovarea soluţiilor dezvoltate, acum platforma de management pentru restaurante fiind în prim-plan, iar marketplace-ul pentru rezervări, pe locul al doilea. „Am realizat de fapt că produsul nostru principal este ceva ce noi vindeam ca produs secundar. Practic, produsul pe care îl vindeam până anul acesta era o platformă de marketplace prin care restaurantele îşi aduceau clienţi şi primeau şi o soluţie mişto de management de rezervări. Între timp, discutând cu clienţi activi care ne foloseau produsul la adevăratul potenţial, ne-am dat seama că de fapt produsul pe care noi îl dădeam ca «nice to have» creează o valoare şi un impact foarte mare pentru o anumită nişă. Motiv pentru care, începând de anul acesta, am început să ţintim un anumit tip de restaurante şi anume restaurantele care au o problemă cu prea mulţi clienţi la uşă, prea puţine scaune în interior.

Şi atunci platforma noastră le permite practic să eficientizeze spaţiul şi timpul – se numeşte yield management – şi anume să ruleze o masă eficient de mai multe ori pe un interval plin prin a oferi un timp limitat la masă, prin a avea informaţii în timp real despre ce mese sunt disponibile, la ce ore, şi eventual dacă te sună un client să facă o rezervare să îi poţi face o ofertă de tipul «OK, nu am spaţiu la 7, am la 5 şi jumătate sau la şase». Toate informaţiile astea puse laolaltă pot genera pentru un restaurant mediu un impact de 30.000-40.000 de euro anual doar prin implementarea unei soluţii de genul acesta.”

Recent, start-up-ul ialoc a atras o finanţare de 500.000 de euro din partea MaxyGo Invest Holding, ajungând astfel la investiţii totale de 800.000 euro. „Noua investiţie a venit într-un moment foarte bun. Investiţia actuală ne va ajuta să accelerăm produsul ăsta pentru că doar cu ajutor extern şi cu oameni care să creadă în genul ăsta de produs putem să obţinem ce ceea ne propunem. Banii practic ne permit să atragem cele mai bune talente din piaţă şi să scalăm rapid accelerat.“

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.



Start-up Update

1. Invitat: Daniel Nicolescu, cofondator şi CEO, Symphopay - platformă de integrare a plăţilor şi programelor de loialitate pentru bănci şi comercianţi

Ce e nou? Start-up-ul local are nevoie de o investiţie de circa 2 milioane de euro pentru a se putea extinde în străinătate începând de anul viitor. În ultimii doi ani de pandemie, start-up-ul a investit câteva sute de mii de euro în dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnologiei care stă în spatele platformei ce integrează plăţile la POS (point of sale), plăţile mobile şi plăţile neasistate

(self-checkout).

„În acest moment vrem să ieşim în afara României şi practic ne uităm la o nouă rundă de finanţare pentru a dezvolta atât ce înseamnă platforma şi echipa în sine pentru a susţine această dezvoltare, cât şi proiectul de dezvoltare de pieţe noi care presupune angajarea unor oameni noi, deschiderea de parteneriate, foarte multe călătorii şi foarte multă tehnologie care trebuie asimilată în cadrul platformei. Văd o deschidere destul de mare a companiei în viitor, aşa că avem nevoie de finanţare pentru a nu pierde acest moment. E un trend pe care îl vedem în piaţă, se simte şi practic nu vrem să îl ratăm.“

2. Invitat: Mircea Stan, fondator şi CEO al Postis - platformă pentru optimizarea livrărilor

Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în plină expansiune în Europa, numărul clienţilor din străinătate crescând într-un ritm mult mai alert decât numărul clienţilor din România. Start-up-ul are deja un birou local în Polonia, deschis în oraşul Wrocław în primăvară, iar până la finalul acestui an vrea să deschidă şi un birou în Germania. Odată cu extinderea în afara României, numărul clienţilor Postis a crescut, rata de creştere fiind mult mai mare decât în cazul clienţilor locali.

„Noi acum avem undeva la peste 200 de clienţi în platformă şi cumva am meţinut rata de creştere din ultimii doi ani în sensul că s-a dublat la fiecare an. Probabil că şi anul acesta vom finaliza în acelaşi trend - ne vom dubla numărul de clienţi. Anul acesta rata de creştere a clienţilor internaţionali este de 3-4 ori mai mare decât cea a clienţilor locali. La finalul anului trecut noi am avut aproape un milion în venituri recurente, iar anul acesta sperăm să terminăm cu o dublare.“

3. Invitat: Cosmin Măgureanu, cofondator şi CEO, ialoc – soluţii software pentru HoReCa



Start-up Boost

Invitaţi: Bogdan Hristescu, mentor, InnovX-BCR şi general manager pentru Europa Centrală şi de Est al Cambrist, şi Tudor Darie, cofondator şi CEO, Fagura

Rolul unui program de accelerare pentru strategia de dezvoltare a unui start-up

Tudor Darie: „În momentul în care am venit în cadrul acceleratorului, noi dezvoltam o platformă de crowdfunding cu o componentă de împrumuturi şi de acolo, trecând prin sesiuni de mentorat, în final am ieşit cu conceptul că dorim să dezvoltăm un Community Digital Bank şi inclusiv să facem această migrare de la conceptul de platformă de crowdfunding către Community Digital Banking, să le oferim posibilitatea investitorilor şi împrumutaţilor nu doar să investească şi să împrumute bani, dar inclusiv să poată face plăţi unul către altul şi în felul acesta să poată să aibă acces instant la banii pe care ei îi au în cadrul platformei. Împrumutaţii vor putea în viitor să aibă un cont bancar, un IBAN, un card virtual conectat la contul său de pe platformă şi pe partea investorilor la fel, în aşa fel încât practic tu să poţi accesa în orice moment banii pe care-i ai în cadrul platformei Fagura, fie că ai făcut o investiţie, fie că primeşti împrumutul pe acel cont bancar.“

Bogdan Hristescu: „Sunt mentor încă de la început în InnovX. I-am întâlnit pe pe Daniel şi Diana (Dumitrescu - n. red.) încă de la început, în momentul în care InnovX era doar o idee. Mi-a plăcut foarte mult şi

mi-am dat seama şi din perspectiva de fost antreprenor, antreprenor recurent şi conectat la mediul de start-up, de nevoia unui astfel de produs în piaţă, de nevoia pe care start-up-urile din România şi din regiune o aveau pentru un astfel de produs şi, în acelaşi timp, am văzut oportunitatea de a da ceva înapoi din ceea ce acumulasem, cu bune şi cu rele, din experienţa de antreprenor, unor tineri care abia porneau pe drumul ăsta. Mi-a plăcut şi sunt cu atât mai impresionat acum, după atâţia ani, când văd cum au evoluat lucrurile şi cât de departe a ajuns acest accelerator, cât de multe companii s-au înscris, cât de multe au trecut prin procesul acesta de accelerare şi cât de departe au reuşit unii să ajungă, în mare parte mulţumită informaţiilor primite în cadrul acestui accelerator.“



ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.