Prisma şi norii

Postat la 27 august 2013 569 afişări

Viitorul pieţei de cloud computing a fost descris drept înfloritor: Gartner prezice că din 2013 până în2016, la scară globală se vor cheltui 677 mld. dolari pe servicii de cloud. Ce impact are însă asupraunor astfel de previziuni scandalul legat de programul prism de supraveghere a comunicaţiilor?a fost compromisă încrederea consumatorilor şi a companiilor în serviciile de cloud computing oferite de companiile americane?

Prisma şi norii

In zilele de 5 şi 6 iunie, The Guardian şi The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Informaţii a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicaţiilor mobile şi prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenţia a solicitat şi a obţinut conţinut şi metadatele comunicaţiilor prin telefon, e-mail şi video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor şapte ani.

CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 şi 2006 legii privind serviciile de informaţii externe şi supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act - FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual ţintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiţia că scopul supravegherii este strângerea de „informaţii externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emiţătorul, cât şi receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanţii la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obţine informaţiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat iniţial că au cunoştinţă de program, apoi au recunoscut că au acţionat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

Preşedintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (...) Evaluarea mea şi a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poţi avea securitate 100% şi în acelaşi timp intimitate protejată 100% şi inconveniente zero„. Alte scurgeri de informaţii au acuzat SUA că strâng date despre birourile şi oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informaţii, o nouă serie de investigaţii ale jurnaliştilor de laThe Guardian au relevat că şi guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetăţenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

Alte ţări au avut reacţii ferme la ştirile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (...) Avem o lege bună de protecţie a informaţiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze - iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 şi de regimul nazist înainte de 1945.

În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor şi a organizaţiilor (...) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internaţional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecţia datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informaţii despre cetăţenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceştia (cei identificaţi în cursul unei investigaţii a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimităţii fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părţi implicate.

În privinţa consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetăţenilor din UE sau din alte ţări care îşi stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA şi NSA văd aceste informaţii drept prima ţintă a investigaţiilor lor şi nu sunt constrânse de nicio legislaţie americană să dezvăluie acţiunile de colectare şi de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuşi, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecţia intimităţii şi fluxurile transfrontaliere de date personale.



de BOGDAN CIOC

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/business-hi-tech/it/prisma-si-norii-11274302
11274302
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.