Londra. Orasul in centrul caruia de trei ani cabinele de telefon public au ecrane de 14 inch si tastatura, pentru ca sa poti accesa Internetul. Unde, daca nu la Londra, s-ar fi putut intalni mai marii lumii telecomunicatiilor pentru a analiza oportunitatile de viitor ale industriei de profil? Si cine, daca nu prestigiosul cotidian Financial Times, sa-i fi strans la un loc? Motivul? Acum, ca tehnologia 3G a devenit realitate, sutele de milioane de dolari investiti trebuie recuperate. Asa ca operatorii, furnizorii de platforme si aplicatii, dezvoltatorii de jocuri si continut trebuie sa gaseasca modele de business viabile pentru ca tot mai multi utilizatori sa treaca la 3G. Operatorii telecom mai cauta inca celebra "killer application", asa-numita aplicatie "ucigatoare", care sa scoata bani multi din buzunarele consumatorilor.

Iar socoteala de acasa nu se potriveste intotdeauna cu cea de pe piata. Multi ar putea avea surpriza ca ceea ce pare o adevarata afacere, de exemplu televiziunea pe mobil, sa nu fie validata de piata. Iar alte afaceri, despre care se vorbeste doar pe la colturi, cum ar fi videochat-ul erotic, sa fie masini de bani. Sau, peste cativa ani, s-ar putea ca tehnologia sa evolueze de asa maniera incat mobilul se va conecta direct cu serverul de acasa, ceea ce ar scoate din joc o gramada de furnizori de programe TV sau de muzica pe telefon. Daca tot se poate sa vezi sau sa asculti, atunci cand esti pe strada sau in autobuz, ceea ce ai stocat deja in computer, de ce sa mai platesti pentru a descarca din retea? La fel de bine s-ar putea ca peste doi-trei ani sa avem de a face deja cu 4G, care va oferi posibilitatea de a functiona altor aplicatii sau solutii care cer o viteza foarte mare a conexiunilor la Internet. "Oricare ar fi modelul tehnologic sau de business care se dovedeste de succes, noi il vom adopta", marturisea, in pauza dintre doua dezbateri, Raghu Venkatamaran, director de commercial planning in departamentul Global Brand Marketing & Products al Orange. "La urma urmei, am investit foarte multi bani in noile retele si licentele 3G."

Asadar, al cui va fi viitorul? Care dintre solutii si aplicatii vor fi mai pe placul clientului? Deocamdata, Occidentul e cuprins de febra BlackBerry. Care nici macar nu e o solutie care ruleaza in retele 3G. "Dar vom dezvolta BlackBerry si pentru 3G", spune Mike Lazaridis, presedintele fondator si co-director general al companiei canadiene Research In Motion. Evident, veniturile pe care canadienii le au de pe urma utilizatorilor GSM pot fi completate substantial cu cele care vor veni de pe urma clientilor operatorilor de retele UMTS (standardul european 3G, implementat de multi operatori si in America).

Oricine isi putea da seama de BlackBerry-mania care i-a cuprins pana si pe cei mai seriosi oameni de afaceri doar aruncandu-si un ochi in sala de conferinte de la London Marriott Hotel din Grosvenor Square. Putini se puteau abtine sa nu arunce un ochi pe email-urile care venisera pe serverul de la serviciu, primite instantaneu si pe mobil prin intermediul acestei tehnologii. Am putea spune: iata un exemplu de aplicatie de succes, adoptata pe scara larga. (Nu va temeti, din aceasta vara BB-mania va lovi si Romania, atat prin intermediul Orange cat si al Connex.) O solutie simpla, care permite comunicarea instant si acces in timp real la mail-ul de acasa sau de la serviciu si la gestionarea contactelor si a termenelor.

"Sa va spun un secret. Pe telefonul mobil nu folosim e-mail, ci text. SMS-uri. Asa e cultura noastra", spune Lazaridis, care si-a cladit succesul afacerii transformand email-urile in mesaje text. Dar succesul BlackBerry - deja cu peste trei milioane de utilizatori, un milion fiind adaugat in ultimele sase luni -  nu se bazeaza numai pe simplitatea sa, ci si pe 10 ani de cercetari si incercari repetate de a rezolva o problema aparent fara iesire. "Am stiut ca securitatea va fi principala problema de atacat. Ca sa convingi companiile sa adopte solutia ta pentru angajati, trebuie sa convingi mai intai managerii IT", spune Lazaridis. "Cand le-am prezentat prima varianta a BlackBerry, IT managerii au zis «No way! Noi blocam firewall-ul (program care restrictioneaza si autorizeaza traficul de date din si catre o retea - n.r.) la tot ce vine din afara. Puneti la punct securitatea!»", isi aminteste inventatorul BlackBerry.

Asa ca succesul acestei solutii de comunicatii nu sta in simplitatea ei, ci in cei zece ani in care Lazaridis si compania au incercat sa rezolve o problema complicata de securitate. Cum sa faci ca mobilul sa treaca de firewall, dar sa fii sigur ca dispozitivul nu e manuit de altcineva? Pana la urma, ideea a venit: nu mobilul va contacta serverul si va incerca sa treaca de firewall. Ci serverul, aflat sub controlul managerului IT, e singurul care poate accesa dispozitivul mobil. "Am inversat tot procesul si politicile de autentificare", spune Lazaridis.

Dispozitivele mobile ale viitorului vor avea acces la baze de date importante, 24 de ore din 24. "Nu exista lacat pentru hoti", spune o veche zicala. Daca mobilele nu vor convinge ca, in loc de dispozitive de acces permanent la comunicare si resurse, sunt mai degraba portite pentru intrusi, atunci conceptul de mobilitate fara limite pentru consumator, spre care tind toti "greii" lumii IT&C va ramane in stadiul de concept. Cum e cazul, in prezent, cu televiziunea pe telefonul mobil. Inclusiv la noi, operatorii au incheiat contracte cu televiziunile pentru ca acestea sa furnizeze continut.  E tentant sa stii ca poti viziona oricand ultimul buletin de stiri, un preview al filmului din seara respectiva sau, in clipele de relaxare, un videoclip muzical. 

"Daca am uni piata utilizatorilor de telefoane mobile cu cea a consumatorilor de programe TV, am avea o reducere importanta de costuri in ambele parti", afirma David Williams, Chief Technology Officer la operatorul britanic O2. "Ne uitam si la alte tehnologii, nu numai la 3G. Vrei si alte servicii, nu numai sa vezi o bucatica de videoclip. Suntem in negocieri pentru a implementa tehnologia DVB-H (Digital Video Broadcasting) cu televiziunile si producatorii de terminale, cum este Nokia", anunta Williams. Seful de la O2 crede ca nu competitia ci complementaritatea intre telefonia celulara si alte retele este cheia succesului. In acest mod am putea avea imagini mult mai variate si servicii mai atractive pe dispozitivele mobile. Operatorul va demara un "trial" in zona centrala a Londrei, in care va oferi 16 canale de televiziune si terminale Nokia adaptate la servicii video de calitate.

Dar cand mai avem timp si pentru a ne uita la TV? "Circa 70% din traficul in retelele mobile este indoor. Comunicam mai ales din interiorul cladirilor, de acasa sau de la birou", explica Marc Rouanne, COO al diviziei Mobile Comunication Group de la Alcatel, rezultatele unui studiu efectuat de furnizorul de echipamente de telecomunicatii. "La ora actuala, operatorii de retele incep sa isi imbunatateasca acoperirea in interiorul cladirilor. De ce? Pentru ca acolo va fi piata."

Cea mai mare parte din timpul in care utilizam mobilul suntem fie la serviciu, fie acasa, unde putem porni pur si simplu televizorul daca vrem sa vedem un program. Mai petrecem o buna bucata de vreme in automobil sau mergand pe strada, in magazine sau la intalniri. In toate aceste cazuri, e putin probabil ca cineva sa se uite la TV pe mobil. Studiile arata ca toata lumea e incantata ca poate accesa canale TV sau servicii video cand doreste - dar cei care au condus studiile nu par sa-i fi intrebat pe intervievati daca o si fac. David Williams nu crede ca aceasta ar fi o problema. "Cred ca exista multe posibilitati de a urmari programe TV pe telefonul mobil. Cand esti in calatorie cu trenul sau iei autobuzul, de exemplu", exemplifica el. 

De acord. Deocamdata insa, chiar si apelurile de voce mai sufera de intreruperi atunci cand trenul te poarta cu 150 de kilometri la ora dintr-o celula in alta. Cand televiziunile vor putea oferi o acoperire buna a semnalului terestru, prin statii de emisie numeroase, poate ca televiziunea mobila va fi "the next big thing". Dar e un cerc vicios. De ce ar dori televiziunile sa emita terestru, pe o infrastructura proprie sau inchiriata daca nu sunt sigure ca cineva se va uita la TV pe mobil? Si cum sa te uiti la TV pe mobil daca esti in tren si tocmai ai intrat intr-o zona in care semnalul TV nu mai are acoperire? Toata lumea stie ca o imagine poate valora cat o mie de cuvinte.

Provocarea e cum sa livrezi imaginea respectiva consumatorului oriunde s-ar afla el? Si ce anume ii livrezi? "Faze din meciurile de fotbal si cateva filme sunt cele care se cumpara in sistemul pay-per-view. Ganditi-va si la faptul ca te costa 2,16 euro sa descarci o melodie in reteaua mobila a Vodafone, 1,14 euro in magazinul virtual iTunes al Apple si nu costa nimic daca descarci acelasi cantec prin Kaazaa, de pe Internet", spune Steve Blazier, presedinte al companiei de analiza Canalys. "Ar trebui sa ne punem si problema daca nu cumva taxam consumatorul de doua ori. In fond, el poate plateste deja abonamentul la cablu sau la televiziunea prin satelit si noi il mai taxam o data pentru ca se uita la acelasi lucru, dar pe mobil", adauga Blazier. "Cred ca, pana la urma, modelul de business il va decide consumatorul." Asadar, la ce ne uitam pe mobil si de ce ne uitam? Ce ne-ar putea determina sa platim pentru cateva secvente de imagine?

Cativa au intuit niste nise. Sportul, in primul rand. Daca esti fan adevarat, nu poti rata golul marcat de echipa favorita nici chiar daca esti in calatorie. O alta nisa ar fi clipurile muzicale. Dar nu cele pe care deja le ai in computerul de acasa. "Incercam in acest moment sincronizarea promotiilor noastre cu cele ale vanzatorilor de muzica. Putem oferi astfel o avanpremiera a unui album care va fi scos in perioada urmatoare", explica Attilo Somma, vicepresedinte al operatorului italian TIM. 

Ei bine, asa da. Vor fi multi care doresc sa afle cum suna viitorul album al trupei preferate.  "Importanta e supradistributia. E un sistem care iti permite sa tarifezi ce trimite un consumator altuia. Implementarea unor asemenea sisteme se impune, din punctul de vedere al managementului continutului digital si al drepturilor de autor", precizeaza Somma. Si mai sunt si alte modele de business care pot specula performanta actualelor retele mobile. "Nimeni nu isi va pune un screensaver hardcore pe mobil, dar continutul de natura erotica va fi cautat", crede Julia Dimambro, proprietarul companiei Cherry Media. "Cred ca noi vom fi principalul furnizor de astfel de continut in retelele mobile. Girls, Games and Gambling (fete, jocuri si pariuri - n.r.), asta e adevaratul 3G", afirma ea. Curajos, nu? Nici Internetul nu a rezolvat inca pe deplin problemele de reglementare a furnizarii si accesului la continutul erotic. Iata o bataie de cap pentru operatorii mobili. Cum sa neglijezi o astfel de cerere din partea consumatorilor, in virtutea moralitatii si a pastrarii imaginii onorabile a companiei? "Trebuie combatute miturile!", afirma cu tarie Julia Dimambro. "De ce sa nu oferi o asistenta virtuala in bikini, care sa iti aduca aminte de intalnirile importante din agenda? De ce sa nu poti sa ii iei un interviu privat starletei Jenna Jameson? Nu e stiinta spatiala, furnizarea de astfel de continut e posibila. Cine nu vrea sa valorifice banii pe care oamenii ii cheltuie pentru continut erotic? Eu una vreau!" Cam asa suna declaratiile unei persoane care se arata extrem de hotarata sa faca bani in "epoca 3G". 

Dar nu cumva industria de comunicatii nu vede padurea din cauza copacilor? Toata lumea e hotarata sa ofere cat mai multa viteza pentru traficul de date in retelele mobile, dispozitive cat mai inteligente care sa fie bune la toate si continut cat mai atractiv, pe masura ce viteza permite descarcarea sau accesarea de fisiere tot mai mari. De anul viitor, cand a doua etapa a 3G, asa-numita tehnologie HSDPA, va fi implementata, viteza traficului de date va fi, in medie, de 3-4 Mb/s. In aceasta situatie, va veni in mod sigur cineva care sa ne propuna cea mai buna afacere. Dupa modelul BlackBerry, care sincronizeaza instantaneu continutul de pe server cu cel din mobil, smartphone-ul viitorului se va sincroniza cu fisierele din media-centerul de acasa. Pe care il vei putea accesa ca sa deschizi televizorul si sa te uiti la meci pe mobil, sa asculti muzica sau sa vizionezi o prezentare. Fara ca toate acestea sa fie prezente pe telefonul mobil drept continut. Le vom accesa de la distanta, prin 3G sau 4G. 

Acesta ar putea fi modelul de business cel mai drag operatorilor. Vor putea taxa utilizatorul pentru ca are trafic in retea cand isi asculta melodia favorita, fara a-si mai bate capul sa posteze pe un portal respectiva piesa, furnizata de o alta companie cu care trebuie sa aiba contract, compusa de un autor care vrea drepturi de autor si asa mai departe. Daca abonatul isi plateste cablul, sa se uite la programele TV pe care le are acasa, prin telefonul mobil! De ce atata tevatura cu toate companiile care se bat pe furnizarea de continut pentru retelele mobile?

Acest concept este sprijinit si de producatorii de echipamente si terminale, care se bat pentru a furniza pe piata cel mai destept dispozitiv mobil, cele mai avansate retele. "De ce nu s-a gandit nimeni la iPod inainte? Pentru ca trebuia sa ai mai intai standardul de stocare digital MP3, PC-ul si Internetul. De abia cand vom avea toate standardele de convergenta intre retelele mobile, va incepe provocarea adevarata iar business-ul va creste", sustine David Poticny, presedintele Lucent Technologies Europe. Iar convergenta, comunicarea intre retele se va face pe baza protocoalelor de Internet (IP), crede acesta. In fond, oamenii nu cumpara iPod sau BlackBerry, ci produse simple cu care sa poata comunica sau sa se poata distra. Nu ii intereseaza ce fel de tehnologie folosesc atat timp cat aceasta le e utila si adaptata gusturilor fiecaruia.

"Am trei cuvinte cheie pentru a defini ce vor vrea utilizatorii: personalizare, personalizare si personalizare!", spune David Brown, presedintele Motorola Limited UK. "Oamenii vor mobilitate completa si acces permanent la resurse. Nu vor o continuitate de biti ci o continuitate a experientei traite. Ar fi simplu sa fie vorba doar de o continuitate de biti..." Pe la mijlocul anilor ‘90, operatorii telecom si furnizorii de echipamente au implementat in retele o tehnologie care anticipau ca va fi revolutionara: WAP. Adica Wireless Application Protocol. Tehnologia era foarte buna si frumoasa, permitea utilizatorilor, pentru prima data, sa acceseze pagini de Internet, intr-un format simplificat. Azi, multi dintre noi folosesc WAP-ul pentru a consulta cursul valutar sau starea vremii. Pe vremea aceea insa, circula o alta traducere a termenului WAP: "Where Are the Phones?" (unde sunt telefoanele?)". Pe cand Nokia a iesit pe piata cu mobilul 7110, operatorii si furnizorii de echipamente aveau pregatita o alta tehnologie, GPRS. Viteza mai mare de acces permitea deja vizualizarea paginilor de Internet intr-un format mai bogat decat cel oferit de WAP. Asa ca un model de business a ramas neutilizat la maxim. Uneori, prea multa graba strica. Dar ce te faci cu utilizatorii care cer din ce in ce mai mult?