Pentru ca o companie sa-si castige un loc printre cele 40 pe care Wired le selecteaza anual, nu este suficient sa dispuna de o viziune strategica, de deschidere globala sau de tehnologii inovatoare. Trebuie sa fie si deschizatoare de drumuri.

Din 1998 incoace, in fiecare vara, Wired publica un index cuprinzand profilurile a 40 de companii pe care editorii prestigioasei reviste Wired le considera cele mai inovatoare. Nu e vorba atat de inovatie in sensul strict tehnic, cat mai ales de inovatie din perspectiva abordarii unui business, de adecvarea la noi realitati, de explorarea unor zone inca ne-cartografiate de economia traditionale. Nu sunt neaparat companiile cele mai profitabile, cele mai reputate sau cele mai de succes. Nu sunt nici macar cele mai "trendy", dar sunt cele care traseaza liniile a ceea ce va insemna curand "trendy". Daca la inceput lista celor 40 era ordonata alfabetic, incepand din 2003 a devenit un clasament a carui evolutie devine si mai interesanta (si adauga, desigur, o doza de suspans). Astfel, in 2003 o companie nou intrata in index (si singura privata din lista) apare direct pe prima pozitie: Google. Interesant este ca tot o nou intrata apare pe pozitia 4 si se numeste... IBM! In anul urmator Google si-a pastrat pozitia, insa un alt nou venit reuseste sa intre in top pe pozitia 3, pentru ca in 2005 sa devina liderul clasamentului: Apple. Anul acesta primele doua locuri s-au inversat, Google revenind pe prima pozitie, secondata de Apple. Microsoft a avut o evolutie mereu descrescatoare, coborand de pe locul 8 (in 2003) pana pe locul 36 (2006). Pasionant, nu-i asa?

Ceea ce aduce nou indexul anului acesta este o abordare diferita. Daca pana acum motivatia era furnizata chiar in profilul companiei, de data aceasta Wired incearca sa plaseze clasamentul intr-un context mai larg si, totodata, sa ofere o explicatie mai ampla ierarhiei (desi, inevitabil, doza de subiectivism ramane substantiala). Astfel, un grupaj de articole schiteaza sase dintre tendintele majore ale industriei, pe care redactia le considera esentiale pentru noua economie, cele pe care - cu emfaza caracteristica - le crede capabile sa schimbe lumea. Iata, pe scurt, "motoarele" economiei viitorului in viziunea Wired:

PEER PRODUCTION: Este vorba in esenta despre un nou model de productie: un sistem dez-institutionalizat, non-ierarhic, cu un mod de organizare spontana, in care toti partenerii contribuie voluntar. Open source a deschis calea, insa modelul s-a extins dincolo de productia de software, facandu-si simtita prezenta aproape in toate domeniile in care colaborarea poate face minuni. Wikipedia este efigia acestui model, dar blogurile, recenziile on-line, partajarea pozelor si etichetarea informala a continutului (folksonomy) pot fi in egala masura amintite.

CONVERGENTA MEDIILOR: Atat muzica, cat si imaginea refuza sa ramana cantonate in aparatele traditionale. Computerele devin televizoare si invers, iar noi aparate precum iPod-ul video de la Apple si telefoanele mobile cu posibilitati video isi cer si ele dreptul de a accede la "teava" prin care tot mai multi antreprenori curajosi din zona divertismentului isi distribuie productiile.

PERSONALIZAREA: Ceea ce pentru industriile traditionale era de neimaginat devine astazi metoda curenta: produse proiectate si fabricate anume pentru mine. Daca inceputul l-a reprezentat asamblarea computerelor, astazi unele companii de confectii ne croiesc haine pe masura unui model virtual al corpului. Posturi de radio sau chiar TV anume pentru gusturile unui utilizator sunt deja functionale, iar medicamentele proiectate pentru un anume ADN urmeaza.

TEHNOLOGIILE VERZI: Cei care investesc astazi masiv in dezvoltarea unor produse ecologice sau nepoluante nu mai sunt doar vizionari, ci si promotori ai unei tendinte, astfel ca Toyota sau General Electric isi merita locul in clasament.

FUZIUNI SI ACHIZITII: Imensele centre de cercetare nu mai sunt la moda. Companiile doritoare de tehnologii inovatoare devin tot mai mult "vanatoare de talente" din zona micilor intreprinderi, astfel incat M&A (mergers and aquisitons) tinde sa inlocuiasca R&D (research and development).

SISTEME DESCHISE: In fine, internetul a implinit o veche promisiune a industriei informatice: dominatia standardelor publice si a sistemelor capabile sa comunice indiferent de platforma. Insa acesta este doar inceputul.

Acestea fiind tendintele, cateva nume mari precum Dell sau Nokia au iesit din index. Dar roata se poate intoarce.