Am trait multi ani intr-o monocultura software dominata copios de Windows si de programele de birotica de la Microsoft. Insa aplicatiile desktop pentru medii de tip Unix au ajuns la maturitate, asa ca Mac si Linux devin alternative ce trebuie luate in calcul.

In urma cu mai bine de zece ani, la CeBIT, am asistat la o prezentare sustinuta de o firma germana numita Star Division. Ideea baietilor din Hamburg parea nebuneasca: sa lanseze o suita de aplicatii de birou care sa concureze - nici mai mult, nici mai putin - cu Microsoft Office. Ceea ce proiectantii considerau ca fiind punctul forte al aplicatiei (numita StarOffice) era caracterul multi-platforma, adica faptul ca era conceputa din start sa poata fi portata pe diverse sisteme de operare, ruland pe diverse configuratii hardware. Entuziasmul proiectantilor a fost rasplatit cu zambete, in genul celor adresate unui copil care declara ca atunci cand va creste mare se va face cosmonaut. In niciun caz nu-mi imaginam ca astazi voi scrie acest text folosind un program care isi are originea in ceea ce vazusem atunci. Se numeste OpenOffice.

In 1999, Sun Microsystems a cumparat mica firma germana, iar cateva luni mai tarziu s-a aventurat intr-o zona pana atunci foarte putin explorata de marile companii: a publicat aplicatia in regim open source, in ideea ca aceasta varianta era singura care ar putea atrage interesul publicului si, astfel, sa reduca din uriasa cota de piata detinuta de Microsoft. Si nu doar in domeniul aplicatiilor de birotica, ci chiar si in zona sistemelor de operare, deoarece disponibilitatea aplicatiilor de acest gen reprezinta unul dintre principalele argumente in alegerea unui sistem de operare. Caracterul multi-platforma pe care se baza StarOffice - redenumit OpenOffice.org in varianta open source - si-a dovedit valoarea, deoarece programatorii de la Sun, sprijiniti de o comunitate tot mai larga de voluntari, au realizat versiuni echivalente pentru mai toate platformele majore, incepand desigur cu Windows. Insa principalul beneficiar al suitei s-a dovedit Linux, care dispune acum - prin OpenOffice, Mozilla Firefox si diversele programe de e-mail, mesagerie instantanee, playere audio si video etc. - de o oferta de programe uzuale comparabila cu cea pentru Windows.

Exista cu adevarat o alternativa la combinatia omniprezenta formata din Windows, MS Office, Internet Explorer, Outlook, Media Player si miile de aplicatii disponibile pentru platforma Microsoft? De ani zile se prevesteste ca urmeaza ofensiva sistemelor Linux pe desktop, insa reputatia platformei ca fiind mai degraba potrivita pentru servere, dificil de instalat si configurat de utilizatorii obisnuiti, precum si oferta destul de modesta de aplicatii uzuale au amanat impunerea acestui sistem de operare ca un concurent serios pentru Windows. Pe de alta parte, comunitatea open source a pus un accent tot mai mare pe uzabilitate, pe interfete grafice atragatoare si pe aplicatii conviviale.

M-am hotarat sa incerc eu insumi. Am ales o distributie numita Ubuntu, mai degraba pentru reputatia de a fi foarte prietenoasa pentru novici ca mine (de altfel, sloganul este "Linux pentru fiinte umane") si pentru prezentarea extrem de atractiva pe care i-a facut-o unul dintre creatori, Kurt von Finck, la conferinta eLiberatica. Mai intai am sondat terenul, ruland sistemul de pe CD-ul de instalare, iar "impresia artistica" fiind excelenta, am trecut la o instalare completa. Fara nicio interventie din partea mea, in mai putin de o ora am avut un sistem functional, iar o configurare simpla a retelei mi-a adus internetul. In principiu, toate aplicatiile uzuale au fost instalate implicit, iar aspectul de care imi era cel mai teama, instalarea si dezinstalarea programelor, s-a dovedit de o simplitate surprinzatoare: managerul de pachete Synaptic se ocupa de toate detaliile, inclusiv descarcarea din internet. Aplicatiile din OpenOffice sunt greu de deosebit de echivalentul lor din MS Office, iar cu cateva configurari simple mi-am reprodus contextul familiar din Windows. Clientul de e-mail implicit, Evolution, s-a dovedit echivalent cu Outlook, asa ca am renuntat sa mai instalez Mozilla Thunderbird. Practic, singura interventie in linie de comanda a fost pentru a inlocui dictionarul corectorului ortografic romanesc cu o versiune mai noua. Facilitatile multimedia s-au aratat acoperitoare, iar scrierea de CD-uri si DVD-uri mai simpla decat mi-as fi imaginat.

Lucrez de o saptamana pe Ubuntu si nu-mi lipseste nimic, deci concluzia mea este ca Linux pe desktop a devenit o alternativa viabila, iar OpenOffice este unul dintre ingredientele de baza.