În spatele celui mai mare lanţ hotelier din lume se află povestea unui bărbat născut într-o fermă din Utah, care a crescut învăţând rigoarea muncii şi puterea credinţei. Prima afacere a pornit-o de la o idee simplă: băuturi reci vara şi mâncare caldă iarna. Cum s-a transformat aceasta în una dintre cele mai mari reţele de ospitalitate din lume?

John Willard Marriott, cunoscut mai ales ca J. Willard Marriott, s-a născut în 1900 într-o familie mormonă modestă, cu nouă copii. De mic, a muncit cot la cot cu părinţii pe plantaţia de sfeclă de zahăr şi a vândut lămâiţă în sat pentru a-şi cumpăra haine de şcoală. Lecţia antreprenoriatului a învăţat-o în câmp, nu în sălile de clasă. După ce a absolvit Universitatea din Utah, a plecat cu doar câteva sute de dolari în buzunar spre Washington, D.C., unde a deschis, în 1927, un mic stand de root beer (băutură carbogazoasă din extracte de plante). Dar gândea deja dincolo de paharul de bere fără alcool: voia să ofere o experienţă completă. Aşa a apărut Hot Shoppe, un local care servea rapid mâncare caldă la preţuri accesibile.

Afacerea a crescut repede, iar în anii ’30, Marriott semna primul contract de catering cu compania aeriană Eastern Airlines – o mişcare vizionară care a transformat firma într-un actor important pe piaţa serviciilor alimentare.

În 1957, la 57 de ani, Marriott a deschis primul său hotel, Twin Bridges Motor Hotel, în Arlington, Virginia. „N-am avut niciodată un plan să intru în hoteluri”, avea să spună mai târziu, „dar am avut întotdeauna un plan să urmez oportunităţile”. Hotelul avea 365 de camere şi punea accent pe curăţenie, confort şi predictibilitate – lucruri care, la acea vreme, nu erau garantate în industria ospitalităţii.

Ce l-a făcut diferit pe Marriott ca antreprenor? Era obsedat de detalii – inspecta camerele, verifica mâncarea, testa personalul. Credea în leadershipul prin exemplu – nu cerea niciodată ceva ce el nu era dispus să facă. Era, de asemenea, un pionier al culturii organizaţionale – spunea mereu că „angajaţii mulţumiţi creează clienţi mulţumiţi”. A încurajat inovaţia prudentă – primul hotel a avut aer condiţionat în toate camerele, un lux rar în anii ’50. În 1964, a predat frâiele afacerii fiului său, Bill Marriott Jr., dar a rămas activ în conducere până la moartea sa, în 1985. Sub conducerea ambilor, compania a evoluat de la o afacere de familie la o multinaţională prezentă în peste 130 de ţări, cu branduri de la lux (Ritz-Carlton, St. Regis) la economy (Courtyard by Marriott, Moxy). În al treilea trimestru din 2024, Marriott International a raportat venituri totale de 6,26 miliarde de dolari şi un profit net de 584 de milioane de dolari, în scădere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal din cauza cererii mai slabe din China şi a unui sezon estival mai temperat în SUA. Totuşi, EBITDA ajustat a crescut la 1,23 miliarde de dolari, semn că structura operaţională rămâne solidă. Venitul pe cameră disponibilă (RevPAR) a înregistrat o creştere globală de 3%, cu 5,4% în pieţele internaţionale şi 2,1% în SUA şi Canada. Compania a adăugat aproximativ 16.000 de camere în portofoliu în acest trimestru, ajungând la un total de peste 9.100 de proprietăţi şi 1,675 milioane de camere la nivel global. În primele nouă luni ale anului, Marriott a returnat acţionarilor 3,9 miliarde de dolari prin dividende şi răscumpărări de acţiuni, demonstrând o capacitate puternică de generare a cashflow-ului chiar şi într-un context global volatil. Brandul Marriott este prezent în România din anul 2000, când a fost inaugurat JW Marriott Bucharest Grand Hotel, marcând prima apariţie a lanţului în ţară. Situat în centrul Bucureştiului, hotelul oferă 402 camere şi suite, fiind recunoscut pentru facilităţile sale de lux, inclusiv restaurante, spa, centru de fitness şi un cazinou. 

Traducere şi adaptare: Ioana Matei

Surse: Marriott International – About Us, J.W. Marriott Biography – Marriott Heritage, The New York Times – J.W. Marriott Sr. Obituary, Forbes Company Profile – Marriott International, Wikipedia – J. Willard Marriott.