Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale Profil de investitor, găzduită de Business Magazin. Astăzi este despre Răzvan Ţel, un inginer care a început să investească exact înainte de pandemie.

„După o vizită de aproximativ jumătate de oră la biroul brokerului, unde am semnat o cerere de deschidere de cont, am fost pregătit să trec la treabă”, povesteşte Răzvan Ţel, un inginer din Alba Iulia în vârstă de 30 de ani care, la finalul anului 2019, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti cu scopul de a ajunge, pe termen lung, la independenţă financiară.

De atunci au trecut mai mult de doi ani, marcaţi de volatilitate, incertitudine, perioade de corecţii, dar şi oportunităţi, cifre record şi „marfă” nouă pentru investitori, toate pe fondul pandemiei de coronavirus.

NUME: Răzvan Ţel

VÂRSTĂ: 30 de ani

PROFESIE: inginer

OCUPAŢIE: specialist achiziţii

INVESTEŞTE: din pasiune

Cum a fost această perioadă pentru Răzvan, care a intrat în piaţă cu puţin timp înainte de declanşarea pandemiei?

„Pe timpul stării de urgenţă am fost nevoit să mă opresc deoarece am ajuns şi eu în şomaj tehnic, iar la acel moment nu eram sigur dacă voi mai avea job. Când apele s-au calmat puţin şi am fost chemat înapoi la muncă, am profitat de preţurile acţiunilor mici şi am cumpărat de toţi banii pe care îi aveam economisiţi”, afirmă investitorul.

Una dintre lecţiile pe care le-a învăţat în cei doi ani de activitate la Bursă este că perioadele de criză pot reprezenta la fel de bine fundaţia sau contextul unor oportunităţi.

„Voi trata viitoarele crize ca pe nişte oportunităţi în care se pot cumpăra acţiuni la discount.”

Pentru Răzvan, această strategie pare că a funcţionat. Anul 2020 i-a adus acestuia un randament de 10%, iar în 2021 portofoliul său a crescut cu aproximativ 75%.

Totuşi, spune el, în ciuda tuturor creşterilor din ultimii ani, pieţei de capital locale îi lipsesc investitorii şi pune acest aspect pe seama educaţiei financiare.

„Ce mi-a lipsit la început a fost experienţa. Nu cunoşteam pe nimeni la acel moment care să investească la Bursă, iar la şcoală nici vorbă de educaţie financiară în care să se discute acest subiect, dar după câteva mici greşeli, m-am prins destul de repede de cum funcţionează Bursa. Este nevoie de mai multă educaţie financiară în şcoli. Cred că sunt foarte puţini români care aleg să investească la Bursă”, afirmă el.

Uitându-se în urmă, Răzvan spune că procesul deschiderii unui cont de investiţii este destul de facil pentru oricine vrea să facă asta. Ba chiar subliniază că nu există un moment potrivit pentru a face pasul în lumea investiţiilor.

„Recomand oricui să înceapă să investească de la primul salariu sau cât de repede posibil pentru a beneficia de dobânda compusă. Cât timp stă în afara ringului bursier şi nu îşi pune banii la muncă, practic plăteşte zi de zi un cost de oportunitate”, spune el.

În perioada 2010-2014, Răzvan Ţel a urmat cursurile Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea măsurători terestre şi cadastru, iar din 2015 lucrează pe funcţia de specialist achiziţii la Star Assembly, uzină din Sebeş care aparţine grupului german Daimler, producătorul automobilelor Mercedes-Benz.

Pentru cei care spun că timpul nu le permite să (mai şi) investească, Răzvan susţine că activitatea de investiţii poate fi una complementară activităţilor zilnice.

„Investesc din pasiune. În fiecare zi urmăresc ştiri economice şi îmi urmăresc evoluţia portofoliului. Aloc cam o oră pe zi acestor activităţi, dar o fac cu plăcere”, spune el.

Sunt persoane care consideră că pentru a fi investitor este nevoie de bani mulţi pentru început sau pe parcurs, iar în infirmarea acestui mit, vine prima tranzacţie de cumpărare realizată de Răzvan la finele anului 2019 – acţiuni în valoare de 1.000 de lei ale Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România.

Astăzi, portofoliul lui la Bursa românească se ridică la peste 80.000 de lei, iar cele mai mari deţineri sunt în sectorul energetic, unde Nuclearelectrica are o pondere de aproximativ 23%, OMV Petrom reprezintă 11%, iar Fondul Proprietatea, cu participaţia la Hidroelectrica, înseamnă 10% din portofoliu.

Alte sectoare de activitate sunt cel al materialelor de construcţii, reprezentat de investiţia la TeraPlast Bistriţa (20% din portofoliu) şi cel bancar, prin Banca Transilvania (15%). Deţinerile mai mici sunt reprezentate de MedLife (7%), Holde Agri Invest (6%), Purcari (4%) şi Grupul Sphera, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România (4%). Cei mai valoroşi jucători din portofoliu, aşa cum îi numeşte, au fost Nuclearelectrica şi TeraPlast Bistriţa, care i-au adus randamente de 100%, respectiv 200%.

Răzvan nu face trading, ci doar acumulează acţiuni. De asemenea, pentru el dividendele sunt parţial importante. Preferă a societatea la care este acţionar să nu plătească dividende, ci să folosească profiturile pentru extinderea activităţii.

La ce se uită atunci când analizează dacă să cumpere sau nu acţiuni ale unei companii?

„Aştept profit şi certitudine. Înainte de a investi într-o companie, mă asigur că are fundamente solide, venituri în creştere sau cel puţin constante, o poziţie bună în piaţă, adică nu este ameninţată de concurenţă şi că se tranzacţionează la un indice PER decent, de preferat sub 15, dar dacă este o companie de tip growth, cumpăr şi la PER în jur de 20”, explică investitorul.

Totodată, acesta se consideră un investitor destul de conservator şi spune că investeşte în companii sigure, pe care le cunoaşte şi le înţelege şi de care este sigur că vor mai fi pe piaţă şi peste 10-20 de ani.

„Aş vrea să văd listată Hidroelectrica. Având în vedere că produce energie electrică curată, din surse regenerabile, este una din acele companii care vor fi profitabile şi peste decenii”, concluzionează Răzvan Ţel.

Ce este dobânda compusă?

Dacă dobânda simplă reprezintă suma pe care cineva o plăteşte sau o încasează pentru banii împrumutaţi, dobânda compusă nu este nimic altceva decât dobânda la dobânda reinvestită. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de dobânda compusă, este necesară reinvestirea dobânzii iniţiale, care poate veni sub formă de dobândă la depozite, obligaţiuni şi titluri de stat sau pur şi simplu, sub formă de dividende.

Ce reprezintă însă costul de oportunitate? Este un concept destul de ignorat în România, chiar şi de adulţi, dar întâlnit totuşi nu doar în lumea investiţiilor, ci şi în situaţii din viaţa de zi cu zi. Raportat la un investitor, costul de oportunitate reprezintă decizia pe care acesta o face, de exemplu, între cel mai mare câştig potenţial şi cel mai sigur câştig. Mai simplu, este ceea ce pierzi atunci când alegi o opţiune sau ceea ce puteai câştiga dacă alegeai cealaltă opţiune.