Reţeta (de business) „gluten free”: câte produse fără gluten sunt în România şi unde pot fi găsite

Autor: Mădălina Dediu Panaete Postat la 06 aprilie 2024 175 afişări

În România sunt certificate „gluten free” circa 160 de produse, conform ultimelor date, însă cei care au intoleranţă la gluten sau pur şi simplu îşi doresc alimente considerate mai sănătoase au din ce în ce mai multe opţiuni şi de la brutării, cofetării artizanale sau mici producători care aleg să folosească făină fără gluten.

Tot mai mulţi antreprenori mizează pe nişa produselor fără gluten, mânaţi de numărul tot mai mare al românilor care sunt diagnosticaţi cu boala celiacă sau care pur şi simplu vor să consume mai multe alimente fără gluten. Fie că sunt mici brutării, cofetării sau producători de paste sau biscuiţi fără gluten, toţi pariază pe o piaţă estimată la 50-60 de milioane de lei, dar în continuă creştere. În plus, şi producătorii mari precum Cris-Tim, Caroli Foods sau Sam Mills şi-au certificat anumite produse „gluten free”. Iar miza creşte. „Este loc de creştere pe piaţa produselor fără gluten. Sunt câteva variante pen­tru cei care urmează această dietă, dar avem nevoie de mai multe locaţii unde să putem ieşi, să putem socializa, pentru că aceasta este cea mai mare problemă a noastră, a celor care a trebuit să renunţăm la gluten din motive medicale, şi anume partea de socializare. În Bucureşti stăm bine, însă, comparativ cu alte oraşe din ţară”, a declarat Ana-Maria Cheran, fondatoarea cofetăriei artizanale Chedo din zona Grozăveşti din Capitală. Ea a fost diagnosticată cu boala celiacă şi după ce a testat reţete pentru ea şi pentru familie s-a decis să deschidă un laborator propriu şi o cofetărie în care a investit circa 140.000 de euro. În prezent, Chedo realizează produsedulci, dar şi sărate, produse pe bază de ciocolată, care ne aduc aminte de copilărie nouă, românilor, precum doboş, cornuleţe, turtă dulce, sărăţele, brânzoaice sau profiterol, însă şi produse care au la bază reţete importate de la francezi sau americani precum cheesecake, macarons sau brownie. Ana-Maria Cheran spunea că 70-80% dintre clienţii din cofetărie sunt persoane care au renunţat la gluten, fie din motive medicale, fie motive personale şi restul vin pur şi simplu din curiozitate. Iar Bucureştiul este principalul oraş în care sunt prezenţi astfel de producători de produse fără gluten. Estimările ZF arată că vânzările de astfel de produse în retail ajung anual la 50-60 de milioane de lei, piaţa din România fiind una mică. La nivel global, piaţa alimentelor fără gluten se ridică la peste 6 miliarde de dolari, iar în 2030 compania de cercetare Polaris Market Research estimează că această piaţă va ajunge la 13 miliarde de dolari.

Alexandra Tetik este un alt exemplu de antreprenoare care a ajuns la dieta fără gluten din motive medicale şi a pariat pe o brutărie cu produse gluten free. Brutăria Better Bread din zona Floreasca din Capitală a fost deschisă în septembrie anului trecut. Investiţia în brutărie s-a ridicat la circa 200.000 de euro. Iniţial, întreg proiectul viza un laborator de producţie pe comandă, care treptat a devenit o brutărie micuţă cu prăjituri, cafea şi patiserie. „Apreciez pâinea tradiţională artizanală şi mă bucur că este şi la noi în creştere numărul brutăriilor de profil. Se simte un efort comun. Cred că putem să completăm acest peisaj cu multe sortimente diferite atât în panificaţie cât şi în cofetărie/patiserie”, sublinia Ale­xandra Tetik. Ea povesteşte şi că în procesul de a învăţa secretele din spatele unei pâini fără gluten bune postările ei de pe reţelele de socializare au atras numeroşi oameni şi astfel în acea perioadă a desco­perit că există şi o necesitate reală în piaţă. Pe de altă parte, Ştefan Andreescu, un antreprenor din Bucureşti, a pus pe picioare în urmă cu şase ani un business în zona produselor fără gluten, însă el a ales zona de mâncare. Proiectul său se numeşte Arepas, nume pe care îl poartă şi preparatele gătite în stil spaniol. El a pornit cu un singur food truck, pe care îl ducea la evenimente, iar astăzi businessul său funcţionează în continuare cu acea locaţie mobilă, dar şi cu una fixă în Bucureşti.  De asemenea, produsele lui sunt disponibile şi pe Glovo sau BoltFood. „Am găsit arepas şi am fost foarte încântaţi de proprietăţi – folosim o făină de porumb pentru a face turtele noastre. Este o făină certificată fără gluten. Mergem pe ingrediente sănătoase – avocado, coriandru, halloumi”, a povestit  anterior Ştefan Andreescu, care a adăugat că este mai greu de lucrat cu făină fără gluten, însă „orice se învaţă”. La rândul ei, Alexan­dra Tetik povestea că procesul prin care se obţine pâinea fară gluten este foarte diferit de cel tradiţional. „Făinurile fără gluten reacţionează diferit în procesul de fermentare tipic producţiei artizanale. În funcţie de ce îţi doreşti să obţii, alegi şi ingredientele, impui pe fiecare etapă şi temperaturile. Noi lucrăm în acest moment în brutărie cu peste 20 de fă­inuri diferite.” Şi Ana-Maria Cheran spune că printre cele mai dificile produse de realizat din făină fără gluten sunt cozonacul şi croissantul. Însă nu doar Capitala este un loc bun pentru deschiderea unei astfel de afaceri. Antreprenorii au găsit o piaţă şi în provincie. Un exemplu este Bogdan Ilieş, care a dus franciza cofetăriei L’Amande - Desserts sans gluten în Bacău. Antreprenorul spunea anterior că în Bacău clientela cofetăriei nu este formată doar din persoane care au intoleranţă la gluten, ci şi din acei oameni care vor doar să reducă glutenul din alimentaţie sau care pur şi simplu apreciază gustul prăjiturilor făcute în laboratorul L’Amande.

Găsirea ingredientelor, o provocare

Majoritatea făinurilor folosite de producătorii de dulciuri sau pâine fără gluten vin din afara ţării, acest sector fiind încă subdezvoltat în România. „Cea mai mare parte a materiei prime este importată de către distribuitorii cu care colaborăm din sunt aduse din Italia, din Spania, Germania şi foarte puţin din România. şi asta nu pentru că nu ne-am dori să luăm de la producătorii români, dar trebuie să fiu atentă atunci când intră materia primă în laborator. Materia primă trebuie să fie cu certificare gluten free sau să fie cu declaraţie de la producător că ceea ce ne pune la dispoziţie este fără gluten şi nu există risc de contaminare pe pe liniile de de producţie. Şi aici legislaţia română este puţin deficitară”, a punctat Ana-Maria Cheran, fondatoarea cofetăriei artizanale Chedo. Ea lucrează în principal cu furnizori care aduc materia primă din Italia. De asemenea, brutăria Better Bread face import de ingrediente certificate gluten free, din Germania, Olanda, Cehia şi Italia. Şi Bogdan Ilieş declara anterior că majoritatea ingredientelor pe care le foloseşte sunt din străinătate. De altfel, datele de pe site-ul AOECS, Asociaţia Europeană a Societăţilor de Celiachie, arată că în România sunt 157 de produse certificate gluten-free, dar niciun produs din categoria făină. Printre producătorii care au produse cu această certificare se numără Cris-Tim Family Holding, Sam Mills, Caroli Foods, Petras Bio sau Enache Morărit.   

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.