Fie că se numesc Bocane, Carestà, Brush by MG, Yves Anais sau Vamonos, brandurile româneşti de genţi au capaci­tatea să devină globale.

România are tradiţie în manufactură, iar producătorii nu mai lucrează doar pentru nume mari, în sistem lohn, şi fondatorii lor consideră că extinderea nu e un vis prea mare, la fel cum nici trece­rea de la lohn la producţia proprie nu a fost, deşi acum zece ani părea aproape imposibilă. Ieşirea în lumea mare, spun ei, ţine de ambiţie, nu de graniţe.

„Ne gândim mereu la următorii paşi. Am expus de mai multe ori la Milano (oraşul modei - n. red.), iar acest lucru ne-a confirmat că piesele noastre pot con­cu­ra oriunde. Deja trimitem genţi în locuri cu tradiţie în marochinărie, precum Italia, Franţa sau Spania. Fie că sunt persoane cunoscute sau pur şi simplu femei care iubesc obiectele bine lucrate, ne dorim să le vedem purtate oriunde în lume“, spune Andreea Bocan, care împreună cu soţul său, Marius, se află în spatele atelierului Bocane.

Toate genţile sunt produse din piele, la interior şi la exterior, în Cumpăna, judeţul Constanţa. Majoritatea pieselor sunt realizate la comandă. În copilărie, Marius Bocan îşi dorea să devină cizmar, iar astăzi îşi dedică viaţa lucrului cu pielea şi simte că este visul lui împlinit.

Nu face pantofi, ci genţi. Fondatorul a avut în tinereţe şansa să lucreze în Italia cu un important producător de accesorii pentru marochinărie.

„Există potenţial ca brandurile româ­neşti să devină repere internaţionale. Este nevoie de imaginaţie, consecvenţă şi foarte multă muncă. Marius spune ade­sea că «ai nevoie de 20 de ani de muncă pen­tru a avea succes peste noapte» şi credem cu tărie în asta“, a spus Andreea Bocan.

Andreea Oanţă, fondatoarea Cares­tà, lucrează, de asemenea, la extinderea prezenţei genţilor sale în concept store-uri din Europa şi la dezvoltarea unei platforme orientate internaţional.

Îşi doreşte ca genţile sale să fie purtate de femei care apreciază obiectele bine realizate, fie că sunt la rândul lor creatoare de modă ori antreprenoare, arhitecte sau artiste.

Carestà s-a născut din dorinţa Andreei Oanţă de a construi în România un brand de genţi care să poată sta lângă marile nume internaţionale, fără să coboare ştacheta. După ce a lucrat pentru brandurile din top zece la nivel mondial - în sistem lohn, a ajuns să înţeleagă standardele din interior şi la un moment dat, a apărut întrebarea inevitabilă: „de ce să nu încercăm să facem acelaşi lucru şi acasă în România?“.

Aceasta a studiat management şi economie la Universitatea Babeş, în Cluj-Napoca şi a ajuns să lucreze în cea mai veche fabrică de marochinărie din Transilvania, pe care apoi a cumpărat-o împreună cu soţul său. Acum, vede un mare potenţial de extindere, dar şi numeroase provocări. Capacitatea tehnică din România este încă limitată, pentru că infrastructura şi resursele disponibile nu sunt comparabile cu cele din ţările cu tradiţie în marochinărie. Cu toate acestea, prin efort constant, investiţii în oameni şi perseverenţă, se pot atinge standarde foarte înalte. „Drumul nu va fi rapid, dar este unul posibil.“

„Mi-ar plăcea enorm să văd genţile noastre purtate de Kendall Jenner şi Kylie Jenner, pentru că le consider extrem de potrivite pentru stilul Brush by MG. În ultima vreme am observat că ele aleg din ce în ce mai des genţi diferite, nu doar de la branduri ultra cunoscute, ci şi poşete atipice, cu design special, dar în acelaşi timp funcţionale“, a spus Georgia Shetty, fondatoare şi CEO a brandului Brush by MG.

Brush by MG (Medinţu Georgia - n. red.) a apărut în momentul în care tânăra antreprenoare voia să iasă în oraş şi nu voia să îşi ţină geanta nici pe umăr, nici în mână. Atunci i-a venit ideea unei poşete de brâu, complet hands-free. A fost o oportunitate de a aduce un concept original şi recognoscibil, a subliniat ea, iar pe viitor intenţionează să dezvolte noi piese, cu influenţe din cultura din India, unde locuieşte în prezent. Deşi competiţia pe piaţa românească este intensă, atât din partea brandurilor locale, cât şi a celor internaţionale, consideră că autenticitatea face diferenţa.

„Am o pregătire academică solidă în zona de business şi fashion. Am absolvit al doilea master în Barcelona, în Fashion Product Management, unde am înţeles cum se construieşte un produs de modă de la concept până la vânzare. În paralel, am avut un internship pentru o platformă digitală de modă, experienţă care m-a ajutat să înţeleg foarte bine industria din perspectiva online, a brandingului şi a consumatorului. Restul a venit din practică, din munca zilnică, din greşeli, teste, prototipuri şi interacţiunea directă cu clienţii“, a spus Georgia Shetty.

Iar Brush by MG a făcut paşi dincolo de producţia de genţi şi a lansat deja o colecţie de geci de piele. Mai departe, extinderea internaţională este un obiectiv major pentru brand. Ea lucrează deja la o strategie, astfel încât, începând din 2027, să poată intra treptat pe mai multe pieţe. Din punctul său de vedere, atelierele şi fabricile din România sunt cunoscute pentru atenţia la detalii şi execuţia impecabilă, aspecte care contează pentru clienţi la nivel internaţional.

„În momentul de faţă, brandul meu este cunoscut la nivel naţional şi printre românii plecaţi în străinătate. Deşi încă este un brand mic, local, am mare încredere că, în curând, vom fi recunoscuţi şi internaţional. Visul meu cel mai mare este să am magazin în Galeriile Lafayette (din Paris - n. red.). Paşi mici, dar siguri, aceasta este filosofia mea. La început spuneam în glumă că mi-ar plăcea ca până şi Madonna să îmi poarte genţile, însă acum nu mai este o glumă. Sunt sigură că, în anii următori, brandul VAmonos va fi recunoscut chiar şi la Hollywood“, spune Costina Stângă.

Ea a terminat liceul I.L. Caragiale, cu specializarea matematică-informatică, iar apoi a urmat facultatea de psihologie. În primii ani, a lucrat la o editură, ca DTP-ist, iar ulterior ca editor de imagine în televiziune. Nimic n-avea de a face cu moda. Şi, totuşi, într-o după-amiază de ianuarie, în 2023, s-a gândit să facă genţi din piele şi astfel a luat naştere brandul VAmonos.

În viitor, ia în calcul să dezvolte şi o colecţie de pantofi, însă, în următorii doi-trei ani se va axa strict pe producţia de genţi. „Acum nu mă mai tem de competiţia acerbă“, subliniază ea, adăugând că în România sunt artizani dibaci şi pasionaţi. „La extindere, totul depinde de abilităţile şi ambiţiile fiecăruia, dar şansele de recunoaştere globală sunt reale şi cred într-un brand colectiv «made in Romania».“

Adriana Man, fondatoarea brandului Yves Anais, consideră că fiecare brand mare, fie că e Chanel sau Hermès, a început cu o idee curajoasă şi cu paşi mici, dar hotărâţi. Ideea brandului Yves Anais a venit din dorinţa de a construi un obiect de lux sustenabil, pornind de la o resursă naturală: lemnul, ales pentru nobleţea şi durabilitatea lui. Ea a lucrat cu un maestru în producţia de viori pentru a contura primul prototip din mahon, acelaşi material folosit în crearea viorilor.

Ea are studiile economice şi experienţă în domeniul hotelier şi turism, care, crede aceasta, i-au oferit rigoarea şi înţelegerea necesare pentru a construi un drum solid. Unele genţi sunt pictate, pictura fiind „limbajul prin care am transformat emoţiile în culoare, iar această pasiune m-a condus către Uniunea Artiştilor Plastici din Târgu Mureş, unde am învăţat să dau formă creativităţii mele“.

„În timp ce marile case au construit o moştenire globală, noi ne dorim să creştem notorietatea Yves Anais mai întâi pe plan naţional, consolidând încrederea şi recunoaşterea publicului românesc, iar mai apoi să ne extindem pe pieţele externe, prin investiţii şi parteneriate“, a spus fondatoarea brandului.

În România, în industria fabricării de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp) activează 1.118 companii, cu o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei şi peste 10.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

În ultimii ani, au apărut tot mai multe branduri locale de genţi, care sunt din ce în ce mai des purtate şi promovate de români, în detrimentul celor consacrate. Tendinţa aceasta le dă încredere artizanilor locali că pot depăşi graniţele ţării.