Proiectul Getica CCS (Carbon Capture Storage) a inceput sa fie cat de cat cunoscut abia in ultimele luni, dar dezvoltarea acestuia a inceput din februarie 2010. Acum, Getica este trecut printre cele 77 de astfel de investitii la nivel global pe o lista realizata de catre Global CCS Institute si este cotat cu sanse mari pentru obtinerea unei finantari uriase din partea Uniunii Europene.

Toata agitatia pe care acest proiect a produs-o in piata vine in contextul in care in ultimii 20 de ani Romania nu a dus niciodata lipsa de idei, dar, la capitolul implementare sau finalizare, bilantul este cu adevarat descurajator. Fara termocentrale noi, fara investitii in energia nucleara, fara dezvoltari notabile pe partea hidro, fara strategie, Romania a intrat intr-o cursa dura cu un proiect care acum pare cel putin avangardist: captarea si stocarea carbonului.

Marii actori in acest proiect sunt Romgaz, cel mai mare producator de gaze din Romania, Transgaz, compania nationala de transport a gazelor naturale, si CEN Turceni, cea mai mare termocentrala din bazinul Olteniei. Pe langa ei, participa si Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul Economiei si Guvernul. Logica unui astfel de proiect vine in contextul in care Romania si-a asumat anumite obligatii privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeana s-a angajat intr-o lupta dura cu poluarea pe termen lung.

Ideea care sta la baza proiectului tinteste Complexul Energetic Turceni, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania. Dioxidul de carbon, care in mod normal ar fi eliberat in atmosfera de catre CEN Turceni, ar urma sa fie captat in anumite instalatii, transportat prin retelele Transgaz si ingropat la mari adancimi intr-un depozit de stocare. Dupa ingroparea CO2, intervine Romgaz, companie cu experienta in activitatea de inmagazinare a gazelor naturale. Proiectul este unul demonstrativ si, tocmai de aceea, nu se va face fara finantare europeana, in contextul in care costurile pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii europeni ar trebui sa asigure jumatate din acest necesar de investitii.

"Pe 9 mai am depus documentatia la Banca Europeana de Investitii. In total au fost 13 proiecte depuse. Sapte sunt din Marea Britanie, iar restul vin din Franta, Germania, Italia, Olanda si Polonia. Dupa analiza BEI se vor anunta proiectele eligibile. In momentul cand se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile implicate trebuie sa aiba planuri concrete pentru atragerea diferentei de finantare pentru ca in acest proiect nu sunt fonduri de stat. La final nu vor fi finantate decat 8 astfel de proiecte", spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si mediu din cadrul ISPE.

Motorul realizarii acestui proiect este urmatorul: din 2013 marii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci vor fi obligati sa le cumpere. Derogarile se pot obtine, dar pentru asta Romania trebuie sa depuna, pana in septembrie 2011, planuri de investitii cu surse de finantare concrete pentru fiecare termocentrala pe care vrea sa o scuteasca de acest efort financiar. Daca nu va obtine aceste derogari, pentru fiecare tona de CO2 eliberata in atmosfera marile companii poluatoare vor fi obligate sa cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta costurile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul Olteniei (Turceni, Rovinari si Craiova) se ridica la peste 130 de milioane de euro, potrivit unor estimari recente facute de reprezentantii Ministerului Economiei. Specialistii spun insa ca din 2013 preturile vor exploda, nefiind excluse valori de peste 30 de euro, fata de 16 euro, cat costa in prezent un drept de emisie de CO2.

Mai mult, in contextul in care Romania a declarat ca va merge in continuare pe carbuni, aceasta fiind cea mai abundenta resursa energetica de care dispune tara, proiectele care sa capteze dioxidul de carbon eliberat in atmosfera de termocentrale devin obligatorii. In prezent, peste 30% din toata energia produsa in Romania este bazata pe carbuni. "Cele mai mari emisii de CO2 sunt concentrate in zona Olteniei - circa 40% din tot ceea ce se emite la nivel national. Initial, inainte de a fi aleasa locatia Turceni, au concurat 9 instalatii, nu numai termocentrale, ci si mari poluatori", spune Constantin Sava, director de programe de CCS din cadrul Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar.