După o perioadă în care piaţa instalaţiilor a fost marcată de volatilitate, Uniprest Instal intră într-o etapă în care disciplina, eficienţa şi capacitatea de a livra rezultate măsurabile devin criterii esenţiale. Pentru Enikő Péter, Managing Director al companiei, diferenţa ultimilor ani nu a fost dată de o singură decizie, ci de modul în care Uniprest Instal a înţeles şi a răspuns unei pieţe care nu mai acceptă compromisuri.

„Diferenţa (în termeni de competitivitate - n.red.) a venit din modul în care s-a schimbat piaţa şi din tipul de cerere pe care îl vedem astăzi. Pe măsură ce proiectele sunt analizate mult mai atent din punct de vedere financiar şi operaţional, discuţiile nu mai sunt doar despre costul echipamentului, ci despre costul operării pe termen lung. În acest context, rămân în piaţă proiectele care pot justifica performanţa în cifre”, spune Enikő Péter, Managing Director al Uniprest Instal. Această schimbare a mutat centrul de greutate către eficienţă şi predictibilitate. „În acelaşi timp, creşte presiunea pe eficienţă, digitalizare şi controlul costurilor, iar cererea se mută către soluţii optimizate, documentaţie tehnică şi suport real în proiecte.

Aceste schimbări au făcut ca rolul nostru să evolueze într-o piaţă care devine tot mai disciplinată şi orientată spre performanţă.

” Ultimii ani nu au însemnat astfel doar adaptare la piaţă, ci şi gestionarea unui cadru fiscal şi economic în continuă schimbare. „Ultimii ani au fost marcaţi de contexte diferite, fiecare cu propriile provocări - de la volatilitate economică până la schimbări fiscale relevante pentru industrie.

În acest interval, cifra de afaceri a avut o evoluţie pozitivă, însă profitabilitatea a fost influenţată de creşterea costurilor şi de modificările de fiscalitate.” Impactul acestor schimbări s-a simţit direct în modelul de business. „Un impact semnificativ l-a avut introducerea, în 2024, a impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Această măsură a afectat direct companiile de distribuţie, unde marjele sunt, în mod structural, mai reduse.” Perspectivele se echilibrează însă treptat. „Ajustările anunţate ulterior, reducerea cotei la 0,5% începând cu 2026 şi eliminarea taxei din 2027, contribuie la o perspectivă mai echilibrată pe termen mediu.” În paralel, compania a continuat să investească în echipă şi în operaţiuni. „Am continuat să investim în dezvoltarea echipei şi în consolidarea capacităţilor operaţionale, pentru a susţine adaptarea la un context de piaţă tot mai exigent.”

Despre leadership feminin într-o industrie tehnică

În sectorul instalaţiilor, rezultatele se văd direct în execuţie, astfel că leadershipul nu se construieşte în jurul discursului, ci al competenţei. „Leadershipul într-o industrie tehnică ţine, în primul rând, de competenţă şi de capacitatea de a lua decizii într-un context complex. Este un domeniu în care rezultatele sunt foarte vizibile în practică - fie că vorbim de proiectare, execuţie sau performanţa instalaţiilor”, subliniază ea. 

Dincolo de structura tradiţională a industriei, lucrurile se schimbă treptat. „Cred că lucrurile se schimbă pe măsură ce criteriile de performanţă devin tot mai clare şi mai orientate spre rezultate.” Pentru Enikő Péter, leadershipul nu ţine de poziţionare, ci de construcţie. „Leadershipul înseamnă mai puţin poziţionare şi mai mult capacitatea de a construi echipe competente, de a lua decizii informate şi de a menţine direcţia într-o piaţă în continuă schimbare.”

În perioade cu turbulenţe, această direcţie devine şi mai importantă. „Într-un context de presiune constantă şi schimbare accelerată, leadershipul înseamnă, pentru mine, să păstrezi claritatea în decizii şi să nu pierzi direcţia, chiar dacă contextul din jur se schimbă. Nu cred că poţi controla volatilitatea pieţei, dar poţi controla modul în care reacţionezi la ea.” Ritmul deciziilor trebuie calibrat cu atenţie. „Leadershipul ţine şi de ritm - să ştii când să accelerezi şi când să fii prudent. În perioade de incertitudine, nu viteza este cea mai importantă, ci coerenţa. Pentru mine, diferenţa o face capacitatea de a construi o organizaţie care funcţionează bine şi în condiţii de presiune, nu doar în perioade de creştere.”

O piaţă între costuri şi conformare

Iar presiunile din piaţa nu lipsesc şi sunt împărţite, în această perioadă, de două categorii majore: „Piaţa instalaţiilor este, în acest moment, prinsă între două forţe clare: presiunea pe costuri şi presiunea pe conformare”.  Pe de o parte, contextul economic încetineşte ritmul proiectelor. „Costurile ridicate la energie şi contextul macroeconomic incert au dus la amânări de proiecte şi la recalculări de bugete.”

Datele din piaţă confirmă această tendinţă. „62% dintre profesioniştii din construcţii şi instalaţii anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, în creştere faţă de 48% în 2025, ceea ce indică o accentuare a pesimismului în piaţă.” Pe de altă parte, direcţia este clară: eficienţa energetică devine standard. „Reglementările europene şi cerinţele nZEB împing piaţa într-o direcţie clară: instalaţii mai eficiente. Vedem deja că eficienţa energetică nu mai este tratată ca un avantaj opţional, ci ca o condiţie de bază.” Această schimbare redefineşte modul în care sunt luate deciziile. „Discuţiile nu mai sunt doar despre costul iniţial al echipamentelor, ci despre costul total de operare în următorii ani, ceea ce duce la mai mult accent pe proiectare corectă, dimensionare, automatizare, monitorizare şi mentenanţă.” Piaţa nu mai accelerează, dar se maturizează. „Piaţa nu mai creşte accelerat, dar devine mai disciplinată, iar eficienţa energetică face tranziţia de la opţiune la standard. Dacă în urmă cu câţiva ani eficienţa energetică era tratată mai degrabă ca un avantaj competitiv, astăzi aceasta începe să redefinească însăşi logica de proiectare şi execuţie a instalaţiilor. Pentru Enikő Péter, schimbarea nu mai este una teoretică, ci vizibilă în fiecare etapă a proiectelor. „Noile cerinţe privind eficienţa energetică schimbă modul în care sunt proiectate şi executate instalaţiile, pentru că împing piaţa într-o direcţie clară: instalaţii mai eficiente. În practică, acest lucru se vede printr-un accent mai mare pe proiectare corectă, dimensionare, documentaţie tehnică, automatizare, monitorizare şi mentenanţă predictivă, nu doar pe montajul de echipamente.” Această mutare de accent schimbă inclusiv modul în care sunt luate deciziile tehnice. „Discuţiile nu mai sunt doar despre costul echipamentului astăzi, ci despre costul operării lui în următorii ani, ceea ce schimbă modul în care sunt alese şi implementate soluţiile tehnice.” În acest context, eficienţa energetică nu mai este opţională, ci devine normă. „Eficienţa energetică face tranziţia de la opţiune la standard în proiectarea şi execuţia instalaţiilor.”

O piaţă mai selectivă, dar mai matură

Aceeaşi logică se regăseşte şi în dinamica generală a pieţei construcţiilor, care intră într-o fază de filtrare mai riguroasă. „Piaţa nu se blochează, dar devine mai selectivă. Ajustarea înseamnă, în primul rând, dispariţia proiectelor speculative sau slab fundamentate şi o filtrare mult mai strictă a investiţiilor.” Pentru companii, această schimbare aduce o repoziţionare clară. „Acest lucru se traduce printr-o orientare către proiecte care pot justifica performanţa în cifre şi care au o logică financiară clară pe termen lung.” Datele din piaţă confirmă această tendinţă: procentul companiilor care planifică investiţii scade la 85% în 2026, de la 92% în 2025, însă priorităţile se schimbă. „Dezvoltarea personalului rămâne pe primul loc, în timp ce investiţiile în infrastructură şi în certificări cresc, iar digitalizarea se menţine constantă.” În paralel, direcţia investiţiilor se modifică vizibil. „Se mută accentul de la construcţii noi către modernizări şi optimizări, inclusiv proiecte de eficienţă energetică, care oferă mai multă predictibilitate în contextul actual.” Pentru Uniprest, acest context redefineşte rolul în piaţă. „Înseamnă un rol mai clar în zona de suport tehnic şi optimizare a soluţiilor, într-o piaţă în care deciziile sunt analizate mult mai atent şi în care performanţa trebuie demonstrată, nu doar promovată.”

Carte de vizită Enikő Péter, Managing Director, Uniprest Instal:

► A acumulat peste 25 de ani de experienţă în industria instalaţiilor, cu un parcurs construit în zona tehnică şi comercială;

► Este Managing Director al Uniprest Instal din 2010, coordonând dezvoltarea strategică a companiei;

► Din rolul actual, supervizează şi se implică activ în activitatea comercială a companiei, de la tehnic şi achiziţii până la vânzări şi marketing;

► Colaborează îndeaproape atât cu clienţii companiei, cât şi cu furnizorii de produse şi soluţii în instalaţii, HVAC şi echipamente de încălzire/răcire, fiind persoana care corelează foarte atent cererea dinamică a pieţei cu portofoliul de produse & servicii al Uniprest Instal.

Tranziţia energetică, între accelerare şi realitate

Deşi tehnologii precum pompele de căldură şi panourile fotovoltaice sunt tot mai prezente, piaţa nu este încă omogenă. „Aş spune că piaţa este într-o fază de tranziţie accelerată, dar nu încă într-o adopţie completă. Aceste soluţii sunt deja prezente în proiecte noi, mai ales în segmentul comercial şi industrial, dar adopţia nu este uniformă.” Diferenţele sunt vizibile în funcţie de tipul proiectelor şi de maturitatea beneficiarilor. „Diferenţele apar în funcţie de bugete şi de nivelul de maturitate al beneficiarilor, dar direcţia este clară: aceste soluţii devin parte din standardul de eficienţă energetică.” Totuşi, există încă bariere semnificative. „Principalele bariere ţin de modul în care sunt luate deciziile de investiţie. În multe cazuri, acestea sunt încă influenţate de costul iniţial, nu de costul total de operare pe termen lung.” La acestea se adaugă limitări structurale. „Există un deficit de personal specializat pentru dimensionarea şi instalarea corectă a acestor sisteme, iar proiectarea nu este întotdeauna adaptată la noile soluţii. Se adaugă şi reticenţa faţă de tehnologii percepute ca fiind complexe.” Pe termen mediu, direcţia este însă clară: cererea pentru soluţii eficiente energetic va continua să crească. „Cererea este deja în creştere, pe fondul presiunii de conformare la reglementările europene şi al nevoii de control al costurilor de operare.” Datele din piaţă confirmă această evoluţie. „84% dintre respondenţi spun că soluţiile eficiente sunt solicitate direct de beneficiarul final, iar 73% le implementează pentru a respecta normele şi reglementările din industrie.” Această schimbare este vizibilă inclusiv în modul în care sunt formulate cerinţele. „Discuţiile nu mai sunt doar despre costul iniţial al echipamentului, ci despre costul operării pe termen lung.”

Deficitul de competenţe devine blocaj operaţional

În timp ce tehnologia avansează rapid, capacitatea pieţei de a ţine pasul este pusă la încercare de una dintre cele mai acute probleme: lipsa forţei de muncă specializate. În zona instalaţiilor, această presiune este resimţită mai puternic decât în restul industriei construcţiilor. „Deficitul de forţă de muncă este deja principala provocare din industrie, iar impactul este mai puternic în zona instalaţiilor. Conform studiului realizat de noi, 24% dintre companii indică lipsa personalului calificat ca fiind cea mai mare problemă, procentul ajungând la 33% în instalaţii, faţă de 15% în construcţii.”

Problema nu ţine doar de număr, ci mai ales de nivelul de competenţă. „Presiunea este amplificată de complexitatea tot mai mare a proiectelor. Integrarea cu sisteme de automatizare, monitorizare în timp real sau BMS ridică nivelul de competenţă necesar pentru instalare şi punere în funcţiune.” În acelaşi timp, piaţa reacţionează rapid, dar nu întotdeauna sustenabil. „Nevoia de resurse face ca mulţi oameni să intre rapid în domeniu, fără o formare complet consolidată.” Rezultatul este un dezechilibru vizibil în execuţie. „În practică, acest lucru creează un dezechilibru între nivelul tehnologic şi nivelul de pregătire din teren, iar impactul asupra execuţiei este direct: diferenţa dintre un montaj corect şi unul improvizat devine tot mai vizibilă, afectând calitatea implementării şi performanţa pe termen lung a instalaţiilor.”

De la distribuţie la ecosistem integrat

Pe fondul acestor transformări, modelul de business al Uniprest a evoluat dincolo de distribuţia clasică. „Modelul actual pleacă de la ideea că piaţa nu mai caută doar produse, ci suport tehnic, documentaţie, training şi soluţii complete.” Această schimbare se reflectă într-o structură construită pe mai mulţi piloni. „Pe de o parte, infrastructura operaţională – livrare rapidă oriunde în ţară, consultanţă tehnică şi suport de project management. Pe de altă parte, componenta digitală, prin platforma Uniprest Instal Digital, care oferă acces la stocuri în timp real, preţuri personalizate, informaţii financiare şi posibilitatea de a crea liste de materiale sau oferte pentru proiecte.” Un rol important îl joacă şi componenta de educaţie şi dialog profesional. „Un alt pilon important este zona de educaţie şi dialog profesional, prin evenimente precum Install Efficiency, EXPO Uniprest şi Conversaţii-n Instalaţii, dar şi prin Uniletter.” În esenţă, compania îşi redefineşte poziţionarea. Modelul nu mai este unul de distribuţie simplă, ci unul integrat, în care combină accesul la produse cu suport tehnic, instrumente digitale şi formare profesională. Privind înainte, Managing Directorul Uniprest Instal observă că riscurile nu vin doar dintr-o direcţie. „Cele mai mari riscuri sunt legate de contextul macroeconomic şi de capacitatea pieţei de a se adapta la schimbările în curs.” Costurile ridicate şi instabilitatea legislativă pot frâna investiţiile. „Costurile la energie, materiale şi finanţare, precum şi instabilitatea legislativă pot duce la amânări de proiecte şi la o scădere a volumului de lucrări.” În acelaşi timp, presiunea pentru conformare creşte. „Presiunea pentru conformare la reglementările europene şi pentru creşterea eficienţei energetice poate deveni un risc în măsura în care capacitatea de implementare nu ţine pasul.” Problema devine una de execuţie, nu doar de strategie. „Provocarea nu este doar financiară, ci şi operaţională – proiectare, execuţie şi nivelul de competenţă tehnică.” În acest context, ritmul de adaptare devine esenţial. „Riscul major nu este direcţia în care merge piaţa, ci viteza cu care industria reuşeşte să se adapteze la aceste schimbări.”

Digitalizarea, următorul nivel de dezvoltare

Pentru Uniprest, următoarea etapă este deja conturată în jurul digitalizării. „Pentru noi, următorul nivel este strâns legat de dezvoltarea proiectelor aflate deja în lucru, în special în zona digitală.” Direcţia este una clară. „Extinderea capabilităţilor digitale astfel încât acestea să devină un instrument real de lucru pentru clienţi şi parteneri, nu doar un suport operaţional.” Digitalizarea este văzută ca un instrument concret de eficienţă, iar investiţiile Uniprest vor continua în această direcţie: „Ne uităm la digitalizare ca la un accelerator de eficienţă, atât în gestionarea proiectelor, cât şi în accesul la informaţie, luarea deciziilor şi optimizarea costurilor. Investiţiile viitoare vor viza consolidarea platformelor existente şi dezvoltarea unor soluţii care să răspundă mai bine nevoilor din teren”. 

Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Enikő Péter

1. România are un fond construit vechi – 88% dintre clădiri sunt realizate înainte de 1990. Cine va susţine, în realitate, modernizarea acestui stoc imobiliar şi cât de pregătită este piaţa locală pentru acest val de investiţii?

Procentele acestea arată dimensiunea reală a problemei. Când spunem că 88% din clădirile din România sunt construite înainte de 1990, vorbim despre un fond construit realizat înainte de standardele moderne de eficienţă energetică, ceea ce înseamnă că o mare parte din clădirile existente necesită modernizare. Finanţarea acestei tranziţii vine din trei surse principale: fonduri europene şi programe naţionale, investiţii private – în special în segmentul comercial şi industrial – şi modele mixte de finanţare care combină granturi, credite şi cofinanţare din partea beneficiarilor. În ceea ce priveşte pregătirea pieţei, provocarea nu este doar financiară, ci şi operaţională. Există competenţă tehnică şi există tehnologie, dar capacitatea de implementare este inegală. Zonele urbane mari sunt mai avansate, în timp ce în alte regiuni există încă reticenţă sau lipsă de informare. În plus, pentru mulţi proprietari, decizia este încă influenţată mai mult de costul iniţial decât de costul pe termen lung. România are acces la instrumentele necesare pentru această tranziţie, însă succesul va depinde de capacitatea de a scala competenţa tehnică şi de a accelera ritmul de implementare.

2. La nivel european, 97% dintre clădiri necesită renovare până în 2030. Este acest obiectiv realist sau vorbim mai degrabă despre o presiune care va genera blocaje în piaţă?

Procentul de 97% nu înseamnă că toate clădirile sunt în stare proastă, ci că nu îndeplinesc standardele actuale sau viitoare de eficienţă energetică şi reducere a emisiilor. Prin directiva privind performanţa energetică a clădirilor, Uniunea Europeană a stabilit un traseu clar spre clădiri aproape neutre din punct de vedere al emisiilor până în 2050, ceea ce presupune renovarea unei mari părţi din fondul construit existent. În practică, această presiune se traduce printr-un accent mai mare pe renovare şi eficientizare. Provocarea nu este însă doar financiară, ci şi operaţională: capacitatea de proiectare, execuţie şi respectare a standardelor, într-un context în care ritmul de implementare este încă inegal.

3. Încălzirea şi răcirea clădirilor generează aproximativ 40% din consumul de energie în UE. Cum se schimbă rolul instalaţiilor dintr-un „cost necesar” într-un factor strategic pentru eficienţă şi sustenabilitate?

Acest procent arată că o parte semnificativă din energia consumată în Uniunea Europeană este utilizată pentru încălzirea şi răcirea clădirilor, ceea ce explică de ce acest sector este în centrul politicilor de eficienţă energetică. Izolaţia şi ferestrele reduc pierderile, dar instalaţiile sunt cele care controlează modul în care energia este produsă şi utilizată. Eficienţa unei clădiri apare doar atunci când anvelopa şi instalaţiile sunt gândite împreună. Impactul instalaţiilor se produce la mai multe niveluri: alegerea sursei de energie, distribuţia şi dimensionarea corectă, controlul şi automatizarea, dar şi mentenanţa şi optimizarea continuă. Din acest motiv, instalaţiile nu sunt un capitol tehnic secundar, ci unul strategic, pentru că influenţează direct costul de operare pe termen lung şi capacitatea unei clădiri de a respecta standardele de eficienţă energetică.

4. Cum investiţi în educaţia profesională a specialiştilor şi cât de importantă devine această componentă pentru viitorul industriei?

Educaţia profesională este deja parte integrată din modelul nostru, însă importanţa ei depăşeşte zona de iniţiative punctuale. Într-un context în care tehnologia evoluează rapid, accesul la echipamente nu mai este suficient. Diferenţa reală este făcută de capacitatea de a înţelege soluţiile, de a le dimensiona corect şi de a le implementa fără erori, iar acest lucru ţine direct de nivelul de pregătire. De aceea, vedem educaţia nu doar ca pe un instrument de suport, ci ca pe un factor de competitivitate. Pe măsură ce proiectele devin mai complexe şi mai orientate spre eficienţă, nivelul de know-how din piaţă influenţează direct calitatea execuţiei şi performanţa pe termen lung.

5. Există diferenţe în modul în care este perceput sau exercitat leadershipul feminin într-un astfel de domeniu?

România are o poziţie bună din această perspectivă, inclusiv în domeniul instalaţiilor. Vedem tot mai frecvent femei în roluri de conducere, atât în companii locale, cât şi în organizaţii multinaţionale. Această diversitate la nivel de leadership contribuie la un echilibru mai bun în procesul decizional şi în modul de abordare a proiectelor. Dincolo de diferenţele de stil, ceea ce devine relevant este complementaritatea, respectiv capacitatea de a integra perspective diferite într-un mod coerent şi orientat spre rezultate.