Când sare siguranţa preţurilor la electricitate

Autor: Răzvan Botea Postat la 25 noiembrie 2023 100 afişări

În vârtejul miilor de megawaţi necesari tranziţiei verzi au intrat consumatorii industriali de energie, producătorii, finanţatorii. Toată lumea vrea să vadă în funcţiune toţi aceşti megawaţi, dar deplasarea sarcinilor electrice trebuie dirijată, aşa cum spune şi definiţia curentului electric din manualul de fizică. Ce instrumente se pot folosi astfel încât toată lumea să fie împăcată, iar Europa să ajungă pe cât mai verde posibil?

Un megawatt pus în funcţiune costă astăzi de patru ori mai puţin decât acum zece ani, însă investitorii nu se înghesuie să finanţeze proiectele de energie verde, pentru că preţul nu poate fi niciodată promis. Se poate întâmpla, aşa cum a arătat criza energetică din 2022, ca preţurile să sară în aer şi companiile chiar să rişte să nu găsească energie. Există, însă, şi reversul medaliei, cum este situaţia din 2023, în care companiile au redus motoarele de producţie, consumul a scăzut şi de la preţurile ameţitoare de acum un an energia a ajuns, la unele ore, să aibă preţ negativ, adică să fie plătit consumatorul să consume energie. Marii consumatori de energie spun că au nevoie de energie verde urgent pentru a putea atinge ţintele europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană vrea să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de carbon să fie atât de mici încât să fie neutralizate natural. Finanţatorii, pe de altă parte, spun că nu au cum să pună bani pe masă pentru proiecte care nu aduc destui bani înapoi sau care nu aduc banii garantaţi. Astfel, se ajunge la un blocaj şi pentru degriparea mecanismului intră în joc Contractele pentru Diferenţă (CfD). În termeni practici, guvernul le garantează producătorilor un preţ de energie pentru o perioadă de timp. Dacă sau când energia este mai ieftină decât preţul garantat, atunci guvernul vine cu diferenţa pentru producătorii de energie până la preţul stabilit iniţial, astfel încât investiţia în energia verde să îşi arate roadele. În oglindă, dacă preţul energiei este mai mare decât preţul garantat, atunci producătorii dau diferenţa guvernului. În felul acesta, aproape toată lumea este fericită: producătorii de energie pot pune proiectul în practică, băncile acordă finanţarea, iar marii consumatori au energie verde. „Cred că suntem într-o perioadă critică, în care se întâmplă multe lucruri pentru accelerarea acestor proiecte verzi şi să sperăm că vom vedea în următoarele luni paşi esenţiali pentru clarificarea strategiei energetice, pentru introducerea reglementărilor necesare, pentru facilitarea finanţării prin aceste instrumente moderne CfD, PPA şi garanţii de origine.  Aceste contracte de diferenţă sunt o sursă inovatoare, care necesită încă o serie de validări la nivel european  şi noi suntem în postura în care am putea genera chiar bune practici şi pentru alte state”, este de părere Alexandru Reff, country managing partner România şi Republica Moldova la compania de consultanţă şi audit Deloitte. Deloitte împreună cu ZF au organizat dezbaterea „Instrumente de finanţare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?”, unde specialiştii de la Deloitte, împreună cu bancheri, dezvoltatori, furnizori de energie şi consumatori au dezbătut toate faţetele temei propuse.

Invitatul special al evenimentului, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a vorbit despre stadiul în care se află schema de sprijin CfD. Pe masă ar putea fi 3 mld. euro necesari pentru finanţarea schemei, iar sursa de finanţare ar putea să fie Fondul de Modernizare, un mecanism european pentru modernizarea producţiei de energie. „Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei de CfD pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitaţie competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investiţiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenţei, BERD şi consultanţii selectaţi de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă“, a spus Sebastian Burduja, în cadrul conferinţei. Una dintre principalele concluzii extrase din dezbatere a fost că aceste instrumente pot fi folosite pentru a da un impuls finanţării proiectelor. Ce spun băncile? Că este nevoie şi ca schema sp fie stabilă pe termen lung. „Prima aşteptare este ca schema de contracte de diferenţă să se întâmple, şi dacă se întâmplă, să se întâmple într-un timp rezonabil de scurt. De asemenea, ne aşteptăm ca această schemă să fie stabilă pe termen lung. Băncile au o oarecare amintire vizavi de schema iniţială de certificate verzi, o amintire nu tocmai plăcută, şi sper că de data aceasta lucrurile să meargă mult mai bine şi să avem o schemă care să funcţioneze corect şi pe termen lung”, a spus Romulus Andrei, director, finanţări structurate şi project finance, Banca Transilvania. Cum ar funcţiona? Silvia Axinescu, senior managing associate, Reff & Asociaţii l Deloitte Legal, explică:  „Ne aşteptăm să avem prevederi obişnuite pentru orice tip de contract precum durata contractului care va fi corelată cu durata sprijinului pentru schema contractelor pentru diferenţă, respectiv maximum 15 ani de la data începerii plăţii, aspect pozitiv din perspectiva bancabilităţii proiectului şi menit să confere stabilitate”. Cea mai relevantă clauză a contractului este cea de garantare a preţului, explică ea: „Pentru că la finalul zilei dezvoltatorul trebuie să se asigure că acel preţ de execuţie dacă trebuie să fie plătit, va fi plătit. Probabil că această clauză va fi una dintre cele mai relevante şi care va fi analizată de către bănci”. Pandemia şi, mai apoi, războiul din proximitatea României au pus în plan secund ambiţiile europene pentru tranziţia energetică. Odată ce pandemia a luat sfârşit, iar tensiunile din Ucraina s-au stabilizat într-un conflict localizat, cursa pentru „înverzirea” continentului a fost reluată, ba chiar mai cu avânt, pentru că a intrat serios în discuţie şi independenţa energetică. Astfel, în declaraţiile de la nivel politic şi ale producătorilor de energie şi-au făcut loc mii de megawaţi de energie eoliană şi solară în următorii ani, însă, chiar dacă toată lumea vrea să îi vadă în funcţiune, încă rămâne întrebarea dacă proiectele vor fi duse la bun sfârşit. 

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.