Cine sunt oamenii care au creat prima cooperativă ţărănească digitală din România, care intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară

Autor: Eduard Ivanovici Postat la 06 aprilie 2021 1347 afişări

Obor21, prima cooperativă ţărănească digitală din România, intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară şi să atingă până la sfârşitul anului o cifră de afaceri de 300.000 de euro, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare a companiei.

Povestea primei cooperative ţărăneşti digitale din România îşi are originea în stilul de viaţă al fondatorilor, care au apreciat dintotdeauna produsele crescute natural, fără efort. Fiind a patra generaţie de orăşeni, Iunia şi Florian Mateiţă au simţit mereu diferenţa între gustul şi textura cărnii, fructelor şi legumelor din curţile ţăranilor prin comparaţie cu ceea ce era disponibil în magazinele din oraş.

În consecinţă, au construit în timp un sistem relaţional prin care, împreună cu mai mulţi prieteni, au cumpărat produse naturale direct din gospodăriile ţărăneşti. Şi-au sacrificat astfel o bună parte din timpul liber, acceptând condiţiile sanitar veterinare de tip „ca la ţară” pentru animale întregi, achitate întotdeauna cash. „Iar toată această poveste cu adulţi responsabili în căutarea hranei sănătoase şi deosebite am transformat-o în conceptul Obor21, în puntea digitală dintre sat şi oraş, în cooperativa ţărănească cu livrare”, spune Florian Mateiţă.

Conceptul de meat booking – rezervarea cărnii înainte de sacrificare – reprezintă o idee cât se poate de nouă în sectorul de food delivery din România. Cofondatorul Obor21 este de părere că, dacă vrei să vezi o piesă bună de teatru sau să prinzi un loc perfect la cinema, te interesezi din timp şi cauţi să obţii cea mai bună ofertă.

„La fel trebuie să fie şi când alegi să mănânci sănătos, să cumperi carne de la ţară în bucăţi mici, vidate, adusă pe circuit sanitar veterinar integral, în maxim 72 de ore de la sacrificare. Mai mult, cu trasabilitate asigurată, eticheta are menţionat satul din care provine animalul”, a adăugat Florian Mateiţă.

În prezent, firma numără direct doar trei angajaţi, fără a lua în calcul echipele celorlalţi parteneri, incluzând aici un abator certificat de Uniunea Europeană, transportul frigorific, persoanele din cadrul depozitului din Bucureşti care se ocupă cu formarea coletelor şi angajaţii companiei care realizează expedierea. De asemenea, dacă luăm în calcul echipa care a dezvoltat platforma, grupurile de marketing, comunicare şi social media, ne putem face o imagine mai clară asupra proiectului Obor21.

Deşi firma a atins o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2020, anul trecut a fost marcat de o serie constantă de provocări, având în vedere că serviciul a fost lansat cu două săptămâni înainte de schimbările comportamentale pe care le-a provocat perioada de carantină din primăvară. Deşi îşi propuseseră un mod diferit de popularizare a conceptului, fondatorii Obor21 au ajuns să conducă până la urmă un business online pur.

Ulterior, au reactivat contactele şi au încercat să echilibreze raportul B2C vs. B2B, într-un efort prin care au intenţionat să se încadreze în obiectivul de a nu înregistra pierderi. Acum, Obor21 îşi propune să atingă o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la sfârşitul lui 2021, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare.

„Noi credem că perspectivele de creştere sunt direct proporţionale cu interesul orăşenilor de a avea acces la carne de la ţară, în formatul de responsabilitate al secolului XXI. Iar pentru a veni în întâmpinarea cererii, pas cu pas vom fi prezenţi în toate oraşele din ţară pentru a le conecta, prin intermediul produselor sănătoase şi delicioase, la mediul rural”, a declarat Florian Mateiţă pentru Business MAGAZIN.

Totuşi, în primul an al pandemiei, unicitatea sistemului de meat booking nu a venit la pachet cu vreun grad de comparaţie, compania neavând un reper nici în exemplul altora, nici în timp, de vreme ce prima livrare a fost efectuată la sfârşitul lui februarie 2020.

Însă cele mai mari provocări constau în a explica funcţionarea conceptului şi a genera încredere în rândurile potenţialilor clienţi ai serviciului. Astfel, este nevoie din partea consumatorului de un efort minim de programare a achiziţiei, adică să ştie care sunt intenţiile membrilor familiei sau prietenilor (în cazul unei mese mai mari) pentru a rezerva din timp produsele.

În acest sens, sistemul de rezervare exclude cumpărăturile impulsive şi presupune un timp de amorsare al desfăţului gustativ între momentul rezervării până în momentul primirii coletului.

Procesul de rezervare este relativ simplu din punctul de vedere al clientului, fiind creată o interfaţă prietenoasă, similară ca proces cu oricare altă aplicaţie de e-commerce. Cumpărătorul intră pe site, pune în coş produsele pe care doreşte să le rezerve, îşi trece datele personale şi adresa de livrare, selectează data livrării şi achită cu cardul bancar.

Cu toate acestea, din punctul de vedere al antreprenorilor, este un proces laborios care porneşte documentat din curtea ţăranului, trece prin cabinetul medicului veterinar şi, într-o primă fază, ajunge la abatorul certificat de UE, unde porneşte un alt proces de identificare a carcaselor, urmat de tranşarea şi etichetarea corectă a acestora, ajungând spre final la faza de ambalare în vid.

„Trasabilitatea, acel miracol prin care ştii exact de unde provine bucata ta de carne şi când a fost sacrificat animalul, necesită un efort de monitorizare a proceselor din partea noastră”, spune cofondatorul Obor21.

Din studiile firmei reiese că valoarea medie a unui coş de cumpărături ajunge la aproximativ 230 de lei, iar trendul este în uşoară creştere, tot mai mulţi clienţi preferând să achiziţioneze produse de peste 350 de lei, prag de la care transportul frigorific este gratuit.

Acum, cele mai căutate produse sunt cele de miel şi de ied, diferind – bineînţeles – în funcţie de sezon. Ulterior, perioada de vară va veni cu produse pentru grătar, urmate de pastrame în timpul toamnei şi fripturi la cuptor de-a lungul sezonului rece.

Potrivit datelor Eurostat, ţara din Uniunea Europeană care cheltuie cel mai mult pe mâncare şi băuturi non-alcoolice este de departe România, cu aproape 27% din totalul cheltuielilor lunare, în contextul în care media blocului comunitar este de 13%.

„Cheltuie aşa mult pentru că balanţa import-export a comerţului României cu alimente şi produse alimentare este deficitară. Practic, românii de la oraş, acolo unde se generează majoritatea plusvalorii naţionale, transferă către alte economii o bună parte din bani şi plătesc salariile altora. De aceea ţăranii noştri obţin venituri puţine, de multe ori impredictibile şi nefiscalizate, chiar dacă aceştia consumă la rândul lor alimente, dar care, nefiscalizate fiind, nu apar în statisticile naţionale”

Însă românii reuşesc să se înscrie în trendul global al sustenabilităţii, chiar dacă ritmul pare să fie mai încet. În plus, la fel cum a prins viteză cererea de automobile cu propulsie electrică, sau cum trotinetele electrice au devenit în Vest un stindard în lupta pentru un mediu mai sănătos, conştientizarea produselor din comunităţile rurale nu este decât o chestiune de timp, crede Florian Mateiţă.

De altfel, în ciuda faptului că industria HoReCa a suferit un declin masiv anul trecut, cofondatorii companiei au întâlnit tot mai mulţi oameni care îşi doresc să creeze meniuri cu carne de ţară, iar intuiţia le-a fost confirmată de faptul că ciorba de văcuţă realizată cu produse Obor21 a devenit în scurt timp cel mai vândut produs din local, online şi offline.

Florian Mateiţă a terminat Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Management, în 1996 şi, din 2002, este partener într-o societate de practicieni în insolvenţă, prin intermediul căreia a înţeles principalele mecanisme ale antreprenoriatului românesc, nevoia de creativitate şi leadership, mai ales atunci când îţi este greu. Şi, după cum afirmă chiar el, sectorului agricol românesc îi este cu adevărat greu.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.