Uniunea Europeană se pregăteşte pentru ce e mai rău în ceea ce priveşte relaţia comercială cu SUA, pe măsură ce administraţia Trump îşi înăspreşte tonul cu mai puţin de două săptămâni înainte de termenul limită impus de preşedintele american: 1 august. Negociatorii europeni vor discuta în această săptămână un set de măsuri de răspuns într-un scenariu de "no-deal", în contextul în care progresele recente în discuţiile cu Washingtonul au fost minime, relatează Bloomberg.

Bruxelles-ul începe să ia în calcul serios activarea unor instrumente de retorsiune economică dacă Trump va impune noi tarife vamale asupra exporturilor europene, aşa cum a ameninţat într-o scrisoare adresată liderilor UE la începutul lunii. Trump a avertizat că în lipsa unui acord, de la 1 august va aplica un tarif universal de 30% pe majoritatea exporturilor europene. Acesta s-ar adăuga tarifelor deja impuse: 25% pe automobile şi componente auto, 50% pe cupru, şi dublarea taxelor la oţel şi aluminiu.

În prezent, SUA percepe un tarif aproape universal de peste 10% pentru bunurile europene, cu excepţii limitate la domenii precum aviaţia, anumite dispozitive medicale, medicamente generice şi câteva categorii de echipamente industriale necesare economiei americane.

Mai mult, discuţiile includ plafonarea exporturilor europene în sectoare cheie, stabilirea unor cote pentru oţel şi aluminiu şi măsuri pentru a izola lanţurile de aprovizionare de surse considerate ca având o producţie excesivă.

Comisia Europeană nu a comentat oficial aceste evoluţii, însă sursele diplomatice menţionează că se lucrează intens la un plan de contingenţă. Orice acord ar trebui oricum aprobat de Trump, iar poziţia sa rămâne impredictibilă. În acelaşi timp, oficialii americani susţin că un acord e posibil.

„Sunt încrezător că vom ajunge la o înţelegere”, a declarat secretarul Comerţului, Howard Lutnick.

Pe fondul acestor incertitudini, UE a pregătit deja măsuri de răspuns: tarife asupra unor produse americane în valoare de 21 miliarde euro, inclusiv soia, produse agricole, carne de pasăre şi motociclete, dar şi o listă suplimentară ce vizează mărfuri americane de până la 72 miliarde euro, precum aeronave Boeing, maşini fabricate în SUA sau whiskey.

Mai mult, în culisele Bruxelles-ului se discută şi despre activarea celui mai puternic instrument comercial al blocului comunitar: Instrumentul anti-coerciţie (ACI). Acesta ar permite UE să răspundă nu doar prin tarife, ci şi prin măsuri precum impozite suplimentare pe giganţii tehnologici americani, restricţii la investiţiile americane în Europa sau limitarea accesului companiilor din SUA la contracte publice în UE.

Un astfel de pas ar marca o escaladare fără precedent în relaţiile economice transatlantice şi ar adânci falia comercială deja creată de politicile agresive ale administraţiei Trump. Decizia finală privind activarea ACI va aparţine însă statelor membre, care vor trebui să evalueze dacă acţiunile americane constituie un caz de coerciţie economică.

Cu termenul limită tot mai aproape şi progresul în negocieri limitat, Europa îşi calibrează poziţia între dorinţa de a evita un conflict comercial major şi necesitatea de a-şi proteja interesele strategice. Rămâne de văzut dacă diplomaţia economică europeană va reuşi să evite o nouă criză în relaţia cu Washingtonul sau dacă ne îndreptăm spre un război comercial transatlantic cu consecinţe semnificative pentru pieţele globale.