Europa de Est lansează cea mai ambiţioasă ofensivă de până acum pentru a obţine un loc în cercul restrâns al conducerii Băncii Centrale Europene (BCE), o miză strategică într-un moment în care echilibrul de putere din Uniune este tot mai intens contestat.

Conform Bloomberg, candidaţi din Estonia, Letonia şi Croaţia se află în cursa pentru a-i succeda vicepreşedintelui BCE, Luis de Guindos, al cărui mandat se încheie în luna mai. Chiar dacă această funcţie va fi adjudecată de altcineva, Europa de Est rămâne în joc: până la finalul lui 2027 se vor elibera încă trei posturi în Consiliul Executiv al BCE, format din doar şase membri.

Argumentele pentru numirea unui reprezentant din regiune sunt tot mai solide. Odată cu aderarea Bulgariei la zona euro, o treime dintre cele 21 de state membre ale uniunii monetare provin acum din fostul bloc comunist, o pondere care, spun tot mai multe voci, ar trebui să se reflecte şi într-o influenţă mai mare în cel mai puternic organism de decizie monetară al Europei.

Drumul nu este însă lipsit de obstacole. Europa de Vest păstrează o greutate economică net superioară, iar lipsa unui candidat unic din Est riscă să fragmenteze sprijinul politic. În plus, competiţia este dură: guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn (fost comisar european şi considerat un candidat extrem de puternic) este văzut ca favorit pentru funcţia de vicepreşedinte, alături de portughezul Mario Centeno, şi el bine poziţionat.

Cu toate acestea, la aproape două decenii de la extinderea monedei euro spre Est, sprijinul pentru o reprezentare mai echilibrată la Frankfurt este în creştere. O astfel de mutare ar adăuga un nou strat de complexitate unui proces deja delicat, în care numirile la vârful BCE încearcă să ţină cont de echilibrul dintre state mari şi mici, de egalitatea de gen şi de diversitatea viziunilor privind politica monetară.

„Fiecare ţară are acelaşi vot în Consiliul Guvernatorilor, aşa că este logic să existe un anumit echilibru şi la nivelul funcţiilor de top”, explică Atanas Pekanov, economist la institutul Wifo din Viena şi fost vicepremier al Bulgariei. „Din acest punct de vedere, ar fi benefic să existe cineva din Europa de Est.”

O eventuală reuşită ar reprezenta un nou pas simbolic şi politic în procesul de integrare europeană început după prăbuşirea comunismului şi accelerat odată cu marile extinderi ale UE din 2004. La doar trei ani distanţă, Slovenia a adoptat moneda euro, urmată ulterior de Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia şi Bulgaria.

Ar fi, totodată, o recunoaştere a performanţelor economice recente ale regiunii; cu atât mai remarcabile în contextul proximităţii faţă de războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

Ministrul sloven al finanţelor, Klemen Boštjančič, consideră că Europa de Est a fost „neglijată”, nu doar în desemnarea conducerii BCE, ci şi în alte structuri-cheie ale Uniunii Europene. Subiectul se află şi pe agenda Parlamentului European, care intervievează candidaţii pentru Consiliul Executiv al BCE şi poate întârzia procedura de numire, chiar dacă nu dispune de drept de veto.