Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a scăzut la 47,2 în noiembrie, de la 47,6 în octombrie, semnalând că tendinţa descendentă începută în luna anterioară a continuat.

Indicele a coborât şi mai mult sub pragul neutru de 50, indicând o contracţie accelerată a condiţiilor din sectorul manufacturier. Ultima dată când indicele PMI a depăşit pragul de 50 a fost în mai 2024.

La nivel regional, România este singura ţară în care sentimentul pieţei, calculat prin indicele PMI din sectorul manufacturier, a scăzut în noiembrie, potrivit Erste Group. Indicatorii PMI au crescut în Ungaria, Cehia şi Polonia, deşi în ultimele două ţări aceştia rămân în zona de contracţie. Numai Ungaria a raportat un indicator de 53,4, peste pragul de 50. 

În România, dinamica slabă a fost determinată în principal de producţie şi de comenzile noi, în timp ce alte componente au avut o influenţă neutră sau uşor pozitivă. Ritmul de creştere al preţurilor a continuat să se tempereze, reflectând o oarecare ameliorare a presiunilor asupra costurilor.

În ansamblu, cererea rămâne slabă în sectorul manufacturier, iar orice potenţială redresare poate depinde de pieţele externe.

Cu toate acestea, perspectivele în acest sens par, de asemenea, dificile: indicele PMI Flash Germania pentru sectorul manufacturier a scăzut în noiembrie la 48,4, cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni, sugerând că cererea externă va rămâne probabil un obstacol pentru producătorii români pe termen scurt.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială a crescut cu 0,2% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica lunară, faţă de august 2025, a avut prima evoluţie pozitivă după patru luni consecutive de scădere.

În al treilea trimestru, producţia industrială a scăzut cu 1,9% faţă de trimestrul anterior, dar a rămas uşor mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o creştere de 0,5%.

Comenzile noi din sectorul manufacturier au crescut semnificativ în septembrie, cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce poate indica semne timide de redresare şi ar putea susţine creşterea economică în ultimul trimestru al anului.

Pe baza datelor PMI, perspectivele nu sunt prea bune. Cu toate acestea, industria a avut probabil o contribuţie neutră sau, în cel mai bun caz, marginal pozitivă la creşterea PIB-ului în trimestrul al treilea.

Dacă tendinţele actuale persistă, 2025 va marca a treia scădere anuală consecutivă a producţiei industriale.

În perspectivă,  investiţiile substanţiale ale UE în domeniul securităţii şi stimulentele fiscale ale Germaniei pentru cheltuielile de infrastructură şi apărare vor stimula producţia industrială europeană. Cererea externă rămâne esenţială pentru producătorii interni, iar previziunile indică o potenţială revenire a producţiei industriale în anul viitor.