♦ Creanţele nerecuperate de la fermierii afectaţi mai mulţi ani de secetă sunt principala problemă a pieţei, o tensiune amplificată de intervenţia guvernului prin amânarea plăţilor prin OUG 4 ♦ Astfel, în 2024, afacerile companiilor au scăzut. Bayer a avut o scădere a afacerilor de 10% faţă de anul precedent, BASF de 16%, iar Corteva de 30%.

Bayer, BASF şi Corteva, trei dintre cei mai mari jucători globali din piaţa inputurilor agricole, au făcut schimbări la vârful companiilor locale în 2025. Potrivit surselor ZF, aceste mutări sunt legate de presiunea fi­nan­ciară acumulată după anii agricoli dificili din România, unde distribui­torii finanţează fermierii prin credit furnizor, iar o parte din bani nu a mai fost recuperată din piaţă, lucru care s-a văzut şi în scăderea cifrei de afaceri şi a profitului.

Prima schimbare a fost în ianua­rie 2025, când BASF, grup german cu afaceri globale de peste 10 miliarde de euro şi peste 100.000 de angajaţi, a numit un nou country manager pen­tru România şi Republica Moldova, pe Gabor Krasznai. BASF Agricul­tural Solutions este unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecţia plantelor din România, care acoperă peste 2,5 milioane de hectare de teren agricol prin fermierii locali, adică un sfert din suprafaţa agricolă.

În ultimii trei ani, evoluţia BASF în România, în cifre, a fost foarte dife­rită de la un an la altul. În 2022, anul în care războiul din Ucraina a provo­cat o agitaţie fără precedent în rândul fermierilor, care se temeau de blocaje pe lanţurile de aprovizionare, a dus la creşterea cererii pentru inputuri în­tr-un ritm accelerat, dar şi a preţurilor. Astfel, cifra de afaceri a BASF a sărit la 980 de milioane de lei, cel mai ridi­cat nivel din istoria companiei locale, iar profitul a fost de 35 de milioane de lei, conform datelor publice.

În 2023, piaţa s-a mai aşezat. Ce­re­rea s-a temperat, iar fermierii au re­ve­nit la un comportament mai prudent.

Pentru BASF, de afaceri s-a redus uşor, la 970 de milioane de lei, cu 1%. Însă, profitul a urcat la 42 de milioane de lei. Schimbarea majoră a fost în 2024, când seceta şi arşiţa au lovit, din nou, agricultura românească cu putere. Aşa a apărut OUG 4, care a permis amânarea plăţilor pentru fermieri, dar a pus presiune pe cash-flow şi pe volumul tranzacţiilor din piaţă, iar efectul s-a văzut imediat. Cifra de afaceri a BASF a coborât la 813 milioane de lei, cu 16%, iar profitul a scăzut până la 12 milioane de lei, fiind de 3,5 ori mai mic decât în anul anterior. Compania a rămas totuşi pe locul al patrulea în piaţa din România după cifra de afaceri, pentru că nu este singura care a înregistrat scăderi.

A doua schimbare din acest an a fost făcută în top managementul Bayer. Distribuitorul german de inputuri agricole şi procesator de seminţe din România a numit-o pe Jennifer Gilberg în funcţia de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului în România, Bulgaria şi Republica Moldova. Ea a preluat funcţia de la Boualem Saidi. De asemenea, a devenit director general al Bayer în România.

Jennifer Gilberg, absolventă a Facultăţii de Administrarea Afacerilor şi cu un MBA internaţional de la IE Business School din Madrid, are o experienţă internaţională de 15 ani în dezvoltarea şi conducerea organizaţiilor comerciale de anvergură, cu poziţii de conducere în Columbia, Brazilia, Spania, Germania şi Elveţia, unele dintre cele mai importante ţări agricole din lume.

În România, Bayer activează în distribuţia de pesticide şi îngrăşăminte şi în procesarea seminţelor. Staţia de la Sineşti procesează în principal seminţe de porumb, din care circa 40% ajung pe piaţa internă şi aproximativ 60% sunt exportate, conform datelor ZF. Staţia a intrat în portofoliul Bayer după achiziţia Monsanto în 2018, într-o tranzacţie globală de 63 de miliarde de dolari.

La nivel global, grupul Bayer avea, în anul fiscal 2024, aproximativ 93.000 de angajaţi şi vânzări de 46,6 miliarde de euro. În România, cifra de afaceri a scăzut la 1,27 miliarde de lei în 2024, cu 10%, faţă de 1,42 miliarde de lei în 2023, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice. De altfel, profitul a fost de 59 de milioane de lei anul trecut, cu 76% mai mic decât în 2023, când a depăşit 250 de milioane de lei.

Ultima schimbare din acest an au făcut-o americanii de la Corteva. Corteva Agriscience, unul dintre cei mai mari producători de seminţe de cereale şi soluţii pentru protecţia plantelor din România, s-au despărţit de Jean Ionescu, country leader pentru România şi Republica Moldova, după peste 14 ani în companie, dintre care 11 în poziţia de conducere. În locul său a fost numit Sergii Kharin, care şi-a început cariera în agrobusiness în 1993. El a intrat în Corteva în 2010 în divizia de protecţia plantelor a companiei DuPont, ca Marketing Manager pentru Europa de Est şi Asia Centrală. În 2013 a fost promovat Head al unităţii de afaceri Europa de Est şi Asia Centrală, iar în 2015 a devenit Managing Director al DuPont Ucraina. Între 2019 şi 2023 a condus afacerile Corteva Agriculture în Europa de Est, iar între 2023 şi 2025 a fost Country Leader la Corteva Ungaria, astfel cunoaşte foarte bine Europa de Est, unde se află România şi Republica Moldova.

În România, Corteva Agriscience are şi o staţie de procesare a seminţelor la Afumaţi, cu o capacitate anuală de peste 1 milion de saci de seminţe de porumb certificate şi aproximativ 250.000 de saci de seminţe de floarea-soarelui certificate, fiind una dintre pieţele cheie pentru grupul american. La nivel global, Corteva are în portofoliu produse pentru peste 1.000 de culturi agricole, deţine 16.000 de brevete şi peste 100 de centre de cercetare, fiind prezentă în 140 de ţări.

În 2024, Corteva Agriscience România a raportat o cifră de afaceri de 312,7 milioane de lei, în scădere cu circa 30% faţă de 2023. Printre cauze se numără scăderea producţiei de porumb din cauza secetei şi arşiţei, preţurile mai mici şi contractarea pieţei, fermierii fiind mai atenţi la cheltuieli şi reducând atât suprafeţele cultivate cu porumb, cât şi numărul de tratamente aplicate culturilor.

Acesta este unul dintre cele mai dificile momente pentru companiile care produc şi distribuie inputuri agricole din ultimul deceniu din România, în care cererea a scăzut pe fondul veniturilor mai mici ale fermierilor, ca urmare a schimbărilor climatice, cum este seceta, care din 2020 încoace le-a dat de furcă producătorilor români. Pe lângă seceta prelungită, intervenţia statului prin OUG 4 privind amânarea ratelor fermierilor a blocat o parte din fluxul de încasări în piaţă. Fermierii mici şi medii, deja vulnerabili, au amânat sau nu au mai putut plăti la timp inputurile luate pe credit furnizor, ceea ce a pus presiune directă pe distribuitorii mari. Pe fondul acestor întârzieri la încasări şi al unei rate crescute a creanţelor nerecuperate, marile companii din distribuţia de inputuri au raportat cifre de afaceri mai mici şi profitabilitate erodată faţă de anii anteriori. În consecinţă, companiile-mamă au reorganizat operaţiunile din România, iar astfel, au avut loc cele trei schimbări, au explicat sursele ZF.

În contextul dificil de anul trecut, întregul sector, de la seminţe şi îngrăşăminte la produse de protecţie a plantelor şi până la cereale şi vânzarea lor, a fost afectat. Chiar şi Agricover Holding, cei mai mare jucător de pe piaţa de inputuri agricole, a raportat o scădere a cifrei de afaceri de la 2,2 miliarde de lei în 2023 la 1,8 miliarde de lei în 2024.