Un vid de planificare, plus lipsa capacităţilor care să echilibreze sistemul, printre cauzele care au dus la pana majoră de curent din Spania. Ce are România de învăţat?
Guvernul spaniol a declarat marţi că masiva pană de curent din aprilie, care a afectat Spania şi Portugalia şi a deconectat zeci de milioane de oameni în câteva secunde a fost cauzată de erori tehnice şi de planificare care au făcut ca reţeaua să nu poată face faţă unei creşteri de tensiune, scrie CNN, care preia declaraţiile făcute de Sara Aagesen, ministrul tranziţiei ecologice din Spania.
♦ Pana majoră de curent care a afectat 60% din consumul de energie din Spania pe 28 aprilie încă se investighează, dar apar şi primele concluzii oficiale care pot servi drept exemplu pentru celelalte state europene, inclusiv România, aflate şi ele în plină tranziţie energetică.
Guvernul spaniol a declarat marţi că masiva pană de curent din aprilie, care a afectat Spania şi Portugalia şi a deconectat zeci de milioane de oameni în câteva secunde a fost cauzată de erori tehnice şi de planificare care au făcut ca reţeaua să nu poată face faţă unei creşteri de tensiune, scrie CNN, care preia declaraţiile făcute de Sara Aagesen, ministrul tranziţiei ecologice din Spania. O reacţie pornită de la nivelul reţelei de joasă tensiune a angrenat efecte în lanţ, a mai spus oficialul spaniol.
În după-amiaza zilei de 28 aprilie, Spania a pierdut aproximativ 60% din aprovizionarea sa cu energie în câteva secunde. Portugalia, a cărei reţea este conectată la cea a Spaniei, a fost de asemenea afectată. Doar teritoriile insulare ale ţărilor au fost cruţate.
„Toate acestea s-au întâmplat în 12 secunde, iar cea mai mare parte a pierderilor de energie a avut loc în doar cinci secunde“, a declarat Aagesen.
Mai multe cauze tehnice au contribuit la eveniment, inclusiv planificarea deficitară a operatorului spaniol de reţea Red Eléctrica (REE), care nu a găsit un înlocuitor pentru o centrală electrică care ar fi trebuit să ajute la echilibrarea fluctuaţiilor de energie, a declarat ministrul. Ea a mai spus că unele centrale electrice pe care companiile de utilităţi le-au oprit preventiv când au început întreruperile ar fi putut rămâne online pentru a ajuta la gestionarea sistemului.
Dar înainte de acest incident major au existat mai multe avertismente.
„Operatorul spaniol de reţea REE avertizase de fapt în februarie 2025 că închiderea centralelor pe cărbune, pe gaz şi nucleare reduce capacităţile de echilibrare a reţelei şi ar putea creşte riscul de incidente operaţionale care ar putea afecta aprovizionarea. Acest avertisment previzibil a fost lansat cu doar câteva săptămâni înainte de producerea penei de curent“, scrie Alexandru Chiriţă, CEO Electrica, pe plaftorma The Cognitive Volt. „La momentul penei de curent, energia solară reprezenta aproximativ 53% din aprovizionarea cu energie electrică a Spaniei, energia eoliană şi hidro furnizând aproximativ 18%, energia nucleară 11%, iar gazul 5%.“
„Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO-E) avertizase în mod specific în aprilie că închiderea planificată a două reactoare nucleare de la centrala Almaraz din sud-vestul Spaniei, începând din 2027, va creşte riscurile de pene de curent.“
Deşi de la nivel oficial este respinsă ipoteza că solarele ar fi dus la această pană de curent majoră, alături de închiderile de unităţi convenţionale, faptul că deja sistemele energetice europene au intrat într-o nouă etapă de funcţionare nu poate fi negată.
În România, la finalul primului trimestru, s-a ajuns la o capacitate instalată în prosumatori, producători de energie cu unităţi mai mici de 400 kW, de 2.567 MW, un salt de 950 MW faţă de primele trei luni din 2024. Doar ca o comparaţie, un reactor al centralei de la Cernavodă are o putere de 700 MW, cu menţiunea foarte importantă că această putere funcţionează constant zi şi noapte, pe când prosumatorii au un randament de circa 20%. Doar ca un exemplu, în 2022, puterea instalată a prosumatorilor era de numai 102 MW. Ca număr, comunitatea prosumato-rilor a ajuns la peste 213.800 de membri, aproape dublu faţă de nivelul de 121.305 de prosu-matori din 2024. Din nou, ca o comparaţie, în 2022, martie, clubul prosumatorilor nu avea nici 15.000 de membri.
Tot în primul trimestru al anului, consumul de energie a înregistrat o creştere marginală, de numai 1%, dar producţia, în ansamblul ei, a fost mai mică din cauza anului hidro slab care a afectat performanţa Hidroelectrica. Strict pe partea de prosumatori însă, există o nebuloasă în ceea ce priveşte datele publice. Dacă la nivel de producţie există pe site-ul Transelectrica un grafic unde se poate monitoriza zilnic cât injectează prosumatorii în sistem, pe partea de consum lucrurile devin neclare. Care este problema? Gestionarea sistemului energetic în ansamblu devine mai greoaie, costisitoare, iar riscul de dezechilibre creşte. Iar toţi aceşti factori necesită schimbări, spun specialiştii din domeniu.
„Pana de curent demonstrează în cele din urmă că tranziţiile energetice necesită o planificare cuprinzătoare a sistemului, nu doar schimbarea combustibilului - o lecţie care poate încetini ritmul schimbării, dar care nu ar trebui să modifice fundamental direcţia către decarbonizare“, mai spune Alexandru Chiriţă. Investigaţia privind cauzele penei de curent din Spania de pe 28 aprilie continuă şi acum.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro