Printre atatea variabile, este greu de estimat cu precizie o evolutie a pietei, explica Dragos Dinu, director general al A&D Pharma, grup care reuneste distribuitorul de medicamente Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu.

Setul de schimbari, menit - in opinia Ministerului Sanatatii si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) - sa scoata din colapsul financiar sistemul de sanatate, este in curs de implementare.

Deocamdata, pacientii nu simt mari schimbari - cozile la farmacii nu au disparut si exista inca farmacii care refuza sa elibereze retete compensate.

Nici de cealalta parte lucrurile nu s-au clarificat total - producatorii, distribuitorii si farmacistii nu si-au recuperat inca datoriile de la stat. In schimb, prin setul de masuri adoptate, oficialitatile promit o asanare a sistemului si o gestiune mai buna a banilor. Cei care activeaza in piata cred ca nu se va schimba mare lucru. Sa luam ultimul exemplu. Din prima zi a acestei luni, medicii nu mai prescriu branduri, ci substante, in cazul medicamentelor compensate sau gratuite. Pe retete nu mai apare denumirea comerciala a medicamentului, ci denumirea comuna internationala (DCI), respectiv substanta activa.

Principala schimbare adusa de noile norme este posibilitatea alegerii, in farmacii, a produsului cu pretul cel mai convenabil. Farmacistul este obligat sa prezinte toate medicamentele care corespund din punctul de vedere al concentratiei si al formei de prezentare precizate (pilule, fiole etc.). Avantajul pentru stat este ca nu va compensa decat cel mai ieftin produs, care contine respectiva substanta activa (medicament de baza). In cazul in care doreste o alta marca, pacientul va suporta diferenta de pret. Teoretic, in urma acestor modificari va creste accesul asiguratilor la medicamente si se vor reduce costurile platite pentru medicatie, sustine CNAS.

Practic insa, multe voci din industrie remarca faptul ca volumul de munca al farmacistilor va creste, la fel ca si timpul petrecut de pacienti in farmacie. In plus, o parte dintre medici considera ca vor pierde controlul asupra medicatiei pacientului, dat fiind ca alegerea medicamentelor ramane in sarcina farmacistului, in colaborare cu cumparatorul. Chiar daca mai multe produse contin aceeasi substanta activa, de cele mai multe ori sunt diferente in privinta excipientilor, adica substantele care sunt prezente alaturi de DCI in medicament.

Iar pacientul poate fi alergic, de exemplu, la unul dintre acesti excipienti, lucru pe care farmacistul nu are de unde sa-l cunoasca. Sau efectele secundare ale unui anumit medicament ii sunt contraindicate pentru alte afectiuni. In aceste situatii, medicul poate sa prescrie direct denumirea comerciala a unui medicament pe reteta in cazurile justificate medical. Justificarea va trebui insa inscrisa in fisa medicala a pacientului - o hartie in plus.

Iar daca pacientul insista sa ia totusi un medicament mai costisitor, el va semna pe reteta ca au fost de acord sa ia produsul mai scump, spune Cristian Vladescu, presedintele CNAS. Deci, un nou pas catre birocratie.

Ce-i drept, prin aceasta semnatura se incearca, potrivit lui Vladescu, eliminarea oricarei "tentatii a farmacistului de a impune bolnavului numai anumite medicamente". Este posibil, insa unele voci apreciaza ca din vanzarea produselor mai scumpe farmaciile vor profita mult mai bine. Farmaciile vor obtine astfel lichiditati importante, in conditiile in care datoriile de la stat (adica pretul produsului de baza) se achita, de obicei, cu mari intarzieri.

Pe de alta parte, Marius Savu, director executiv al Eli Lilly Romania si presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), considera ca "nu vor fi mari schimbari" dupa introducerea noului sistem de prescriere. "Si inainte CNAS compensa in general cel mai ieftin produs. Practic este o incercare de a descuraja folosirea brandurilor", spune Savu. Presedintele ARPIM afirma insa ca si in vechiul sistem brandurile de medicamente erau descurajate prin pret, singura noutate fiind acum descurajarea si prin denumire. Totusi, marii producatori straini de medicamente mai au un as in maneca. Produsele aflate inca sub protectia patentului sunt singurele care contin o anumita substanta activa, astfel ca vanzarile nu vor fi afectate de schimbarea prescrierii marcii cu prescrierea DCI. De exemplu, pentru o reteta gratuita pe care scrie Ziprasidonum - substanta folosita in tratamentul bolilor psihice -, pacientul nu poate achizitiona decat Zeldox, marca a corporatiei americane Pfizer.

Dar pentru o reteta pe care scrie amoxicillinum (adica amoxicilina), farmacistul este obligat sa prezinte clientului - printre altele - Amoxicilina (produsa fie de Antibiotice Iasi, fie de Ozone Laboratories, Lek Pharmatech, Arena Group sau Europharm - toate din Romania), Dispamox (produs de Lek Pharmatech Romania), E-mox (E.I.P.I.C.O. - Egipt), Moxilen (Medochemie - Cipru), Ospamox (Sandoz - Ungaria). La toate aceste produse se aplica o compensare de 90% din pretul de referinta. Mai mult, daca substanta trecuta de medic este amoxicillinum plus acidum clavulanicum - DCI la care se poate aplica o compensare de 50% din pretul de baza -, pacientul va trebui sa aleaga dintre Amoksiklav (fabricat de Lek Pharmaceuticals, Slovenia), Augmentin sau Clavumox Duo (marci ale grupului britanic GlaxoSmithKline - GSK), Bioclavid (Sandoz), Forcid Solutab (produs inregistrat de Yamanouchi Europe BV - Olanda), Medoclav (Medochemie).

Analistii apreciaza ca, din cauza acestei modificari de legislatie, cel mai mult vor pierde producatorii romani. Fara produse originale in portofoliu, fabricile mari de medicamente nu au nici cele mai ieftine medicamente generice de pe piata. In ultimii ani, pe piata romaneasca au devenit mai active companii din tari ca Egipt sau India care aduc de multe ori generice mai ieftine decat cele fabricate local. In plus, marii producatori locali nu pot concura in preturi cu mici laboratoare care fabrica mai putine medicamente si au costuri mai mici.

Ce se va intampla cu piata de medicamente si cu producatorii de medicamente este inca prematur de apreciat. Conform ultimelor date furnizate de firma de cercetare a pietei Cegedim, vanzarile de produse cu prescriptie medicala au crescut cu 12,6% in perioada aprilie 2004-martie 2005 fata de perioada ianuarie-decembrie 2004. Acest ritm de crestere a fost cel mai ridicat din totalul pietei farmaceutice. "Piata isi va pastra cu siguranta tendinta de crestere, insa va fi interesant de urmarit care va fi procentul", conchide Dragos Dinu de la A&D Pharma.