Unii comentatori au speculat că el ar fi rezerva ACL în caz că principalul candidat al dreptei "nebăsiste", Klaus Iohannis, ar fi eliminat prin decizie a justiţiei (dosarul ANI de incompatibilitate) sau dacă acuzaţia preşedintelui Băsescu despre ofiţerul acoperit l-ar viza de fapt pe primarul de Sibiu. Cât priveşte baza electorală, Meleşcanu poate recruta simpatizanţi PSD nemulţumiţi de actualul candidat, respectiv simpatizanţi PNL dezamăgiţi de alianţa cu PDL şi nesatisfăcuţi de oferta PLR-Tăriceanu, ceea ce ar servi următorului clasat în sondaje după Tăriceanu, respectiv Elena Udrea. La rigoare, Meleşcanu ar putea atrage şi electori din sfera PMP-PDL cărora le-ar surâde planul lui de modificare a Constituţiei astfel încât mandatul de preşedinte să revină la 4 ani şi viitoarele alegeri prezidenţiale să fie organizate în 2016 - sau pur şi simplu ar promova această temă în cursul campaniei, spre a obişnui publicul cu ea. Meleşcanu s-a declarat, de altfel, dispus să-şi scurteze mandatul în acest sens, aşa cum şi preşedintele Băsescu s-a declarat în 2011 gata să renunţe la mandat în 2012 dacă se revizuieşte Constituţia astfel încât parlamentarele să se suprapună din nou cu prezidenţialele.

De altfel, dacă premierul Ponta l-a tratat pe Meleşcanu cu politeţe prudentă, denumindu-l "candidat elegant", vicepremierul Liviu Dragnea a sugerat ostil că nimeni nu se "aruncă într-o soluţie electorală pe care sigur nu o poate câştiga" decât dacă are "o motivaţie foarte tare sau o solicitare pe care nu poate să o refuze".