Ce ar trebui să facă un antreprenor care are 50.000 de euro de investit: să cumpere tehnologie sau să angajeze oameni? Într-un interviu acordat în exclusivitate în cadrul IQ Digital, eveniment dedicat impactului inteligenţei artificiale asupra afacerilor şi societăţii, desfăşurat pe 15 octombrie 2026 la Bucureşti, Sergiu Manea, CEO al BCR,  vorbeşte despre limitele digitalizării făcute doar pentru eficienţă, despre ce ar păstra din propria meserie într-o lume a inteligenţei artificiale şi despre investiţia în care şi-ar pune banii: un nou ecosistem de învăţământ.

Un buget de 50.000 de euro poate însemna, pentru un antreprenor, posibilitatea de a angaja oameni sau de a cumpăra tehnologie. Cum ar trebui împărţiţi banii? Sergiu Manea spune că decizia trebuie luată după ce antreprenorul înţelege ce are de îmbunătăţit la produsul său şi cum poate ajunge la mai mulţi clienţi dispuşi să îl cumpere. „Eu i-aş spune că ar trebui să investească atât de mult în a înţelege cum trebuie să arate produsul lui, astfel încât să poată să vândă cât mai multor clienţi plătitori.

Dacă înseamnă că va trebui să investească în oameni, atunci să investească în oameni. Dacă înseamnă să investească în oameni care ştiu să folosească tehnologie, atunci să investească în ei. Sfatul meu ar fi să investească în oameni care ştiu să folosească şi să orchestreze tehnologie, urmând scopul, nu de dragul de a face asta”, spune el, într-un interviu acordat în cadrul IQ Digital.

Discuţia vine într-un moment în care companiile încearcă să stabilească ce pot face cu inteligenţa artificială şi cât ar trebui să investească în ea. Manea vede însă riscul ca ambiţiile lor să se oprească prea devreme: la automatizarea activităţilor existente şi la reducerea costurilor, fără să ia în calcul produsele sau serviciile pe care le-ar putea dezvolta. În servicii financiare, această perspectivă presupune să priveşti dincolo de îmbunătăţirea unei bănci şi să te întrebi cum se poate schimba întregul domeniu pentru a răspunde mai bine nevoilor clienţilor. Acelaşi exerciţiu este necesar, în opinia sa, la toate nivelurile la care tehnologia poate fi folosită: de la persoană şi gospodărie până la companie, comunitate şi stat. Întrebat care ar fi direcţia în care el personal ar investi, a răspuns că educaţia este domeniul spre care s-ar îndrepta: „Banii mei mi-aş pune în crearea unui nou ecosistem de învăţământ”.  Nu detaliază forma acestuia, însă este convins că generaţiile care vin vor învăţa diferit. În discuţia despre riscul ca utilizarea tehnologiei să afecteze capacitatea tinerilor de a învăţa, răspunsul său este: „Nu ştiu dacă o să uite să înveţe. Ei vor învăţa altfel. Şi eu aş vrea să încerc să pregătesc ceva sau să investesc în ceva care îi va ajuta să înveţe”.

„În România există exemple extraordinare”

Deşi este nemulţumit de gradul de adopţie a tehnologiei, Manea spune că întâlneşte în companiile româneşti exemple care ar merita să fie mult mai cunoscute. Le-a văzut în agricultură, în procesarea alimentelor, în industrie şi în construcţii, domenii în care investiţiile tehnologice schimbă deja felul în care se lucrează. „Eu nu am fost în nicio companie, că este de agricultură, că este de procesare a alimentelor, că este o companie care face industrie grea sau industrie fină, în care să nu văd cele mai recente tehnologii puse în aplicare. Şi companii de construcţii, să fim foarte, foarte clari. În România există exemple extraordinare şi nu puţine, nu de bune practici, ci de excelente practici şi de practică a inovaţiei.” Ar trebui, spune el, să se vorbească mai mult despre aceste companii şi despre felul în care folosesc tehnologia. Experienţele lor pot arăta altor antreprenori ce funcţionează, unde merită să investească şi ce schimbări pot obţine în propriile afaceri. Pentru ca adopţia să se extindă, este nevoie şi de o mai bună educaţie digitală. „Tehnologie nu înseamnă social media”, punctează Manea, care consideră că educaţia digitală trebuie să devină parte din educaţia tuturor. Aceasta ar contribui inclusiv la creşterea numărului de companii care folosesc instrumente tehnologice, de la soluţii deja consacrate până la inteligenţă artificială. În evaluarea unei companii pentru finanţare, utilizarea tehnologiei nu reprezintă însă, precizează el, un criteriu separat. Relaţia se vede prin performanţa afacerii. „Nu avem un criteriu de tehnologie. Numai că o companie care e performantă şi, deci, este eligibilă la credit fără să se expună sau să-şi creeze rău e o companie care, prin natura lucrurilor, are tehnologia în capul listei de adopţie.”

Ce ar păstra pentru oameni din propria meserie?

Manea ar folosi inteligenţa artificială pentru procesarea şi agregarea datelor şi pentru a explora cât mai multe scenarii. Ar păstra însă în responsabilitatea sa lucrul cu oamenii, inclusiv discuţiile în care apar opinii diferite şi sunt puse sub semnul întrebării idei sau decizii. „Responsabilitatea mea aş vrea să rămână lucrul cu oamenii”, spune el. Pentru discuţie şi contradicţie, ar vrea să aibă în continuare oameni alături, chiar dacă tehnologia va fi folosită şi în aceste activităţi. „Vioara întâi o să fie oamenii, acompaniatorii o să fie AI”, descrie el această relaţie. În activităţile care presupun mai multă prelucrare de date, rolurile se pot inversa: inteligenţa artificială va prelua o parte mai mare din muncă, iar oamenii o vor supraveghea. Întrebarea despre viitorul propriei meserii duce şi către cei care abia se pregătesc pentru o carieră. Ce ar trebui să înveţe un tânăr care vrea să lucreze în banking peste zece ani? „Să înveţe despre oameni şi despre nevoile lor şi să înveţe despre bani şi, bineînţeles, să fuzioneze toate acestea cu tehnologia şi cu faptul că tehnologia îndepărtează bariere.”

Când ieşim din dificultăţile economice?

Entuziasmul pentru posibilităţile tehnologiei vine, în cazul lui Manea, alături de o evaluare critică a situaţiei economice a României. El descrie o ţară aflată într-o poziţie diferită de cea a vecinilor şi a competitorilor săi, care reuşesc să obţină creştere economică susţinută de investiţii şi să producă bunuri competitive pe piaţa europeană sau pe pieţele globale. Întrebat când ar putea fi depăşită această perioadă, nu avansează un termen. Leagă răspunsul de reducerea dificultăţilor întâmpinate de companii şi de capacitatea de a finaliza priorităţile asumate. „Când vom reuşi să reducem fricţiunile în a face business, în momentul în care ne vom propune să facem mai puţine lucruri şi le vom face până la capăt şi vom înţelege că toate resursele pe care le avem trebuie să le folosim pentru crearea de prosperitate pentru români şi pentru România.” În acelaşi timp, consideră că există motive de încredere în capacitatea de a trece prin dificultăţi. În evaluarea sa, lumea este astăzi mai rezilientă financiar decât în 2008, iar România a acumulat resurse de rezilienţă inclusiv la nivelul indivizilor şi al gospodăriilor. Accesul la informaţie şi dorinţa de învăţare îi pot ajuta, de asemenea, pe oameni să ia decizii mai bine fundamentate. Cu condiţia să fie atenţi la informaţiile pe care le folosesc şi să îşi păstreze capacitatea de a judeca dincolo de opinia majorităţii. Manea invocă exemplul economistului Irving Fisher şi al optimismului exprimat înaintea crahului bursier din 1929 pentru a explica de ce o convingere larg împărtăşită merită, la rândul ei, examinată; „Morala poveştii era că, de fapt, consens nu înseamnă întotdeauna realitate”.  Pentru el, asta înseamnă să încerci să înţelegi ce se află dincolo de ceea ce se vede imediat şi să iei în calcul o plajă de evoluţii posibile. Apoi să foloseşti ceea ce ai aflat. „E foarte important să înţelegem ce tip de cunoştinţe, informaţii folosim în luarea deciziilor şi să luăm acele decizii. Pentru că, aşa cum am spus şi mai devreme, semnalul fără acţiune este doar o informaţie, adică n-are nicio valoare”.    

Trei întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Sergiu Manea, CEO al BCR:

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca România să câştige mai mult din utilizarea tehnologiei?
În primul rând, s-o facă şi s-o facă nu numai cu ideea de a crea eficienţă, ci cu ideea de a crea cel mai bun loc şi cadru în care cineva îşi poate desfăşura activitatea. ş…ţ Scopul nu poate să fie, şi ar fi greşit să fie, să fac lucrurile de care aveam nevoie ieri sau pe care le fac azi, dar mai eficient, pentru că va avea un caracter super, super limitativ pentru ce putem face cu tehnologia.

Ce i-aţi recomanda unui antreprenor care are 50.000 de euro de investit şi trebuie să aleagă între inteligenţă artificială şi angajaţi?
Eu i-aş spune că ar trebui să investească în a înţelege cum trebuie să arate produsul lui, astfel încât să poată să vândă cât mai multor clienţi plătitori. Dacă înseamnă că va trebui să investească în oameni, atunci să investească în oameni. Dacă înseamnă să investească în oameni care ştiu să folosească tehnologie, atunci să investească în ei. Sfatul meu ar fi să investească în oameni care ştiu să folosească şi să orchestreze tehnologie, urmând scopul, nu de dragul de a face asta.

Ce sfat i-aţi da unui tânăr care vrea să lucreze în banking peste zece ani? Ce ar trebui să înveţe?
Să înveţe despre oameni şi despre nevoile lor şi să înveţe despre bani şi, bineînţeles, să fuzioneze toate astea cu tehnologia şi cu faptul că tehnologia îndepărtează bariere.