Trei scenarii pentru creşterea salariului minim. Apar mecanisme de corecţie

Autor: Departamentul Politic Postat la 26 noiembrie 2019 43 afişări

Guvernul ia în calcul trei scenarii de majorare a salariului minim pe economie, creşterea fiind aceeaşi în toate, de 7,2%, dar cu instituirea unor mecanisme de corecţie.

Trei scenarii pentru creşterea salariului minim. Apar mecanisme de...

„Am încercat să căutăm o soluţie de creştere care să ţină într-o măsură cât mai mare de date obiective din economie. Încercăm să se facă pe baza unor indicatori economici, a unor date clare, care să ţină cont de realităţile economice şi să-şi atingă şi obiectivul de creştere. Nu a existat o regulă foarte precisă şi foarte clară în ultimii cinci ani, ci s-a făcut pe bază de voinţă din partea guvernului. Din punctul meu de vedere, creşterea salariului minim trebuie să aibă ca şi obiectiv ca cei care lucrează pe salariul minim să beneficieze de o creştere care să aibă la bază nişte elemente de care trebuie să ţinem cont, cum ar fi profitabilitatea firmelor…În ultimii ani politica economică s-a bazat pe o stilulare a creşterii economice pe consum prin creşterea artificală a cererii fără să existe o bază reală în creşterea volumului de produse şi servicii realizate pe piaţa internă”, a declarat premierul Ludovic Orban

Primul scenariu ia în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei.

A doua variantă precede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, dar, în plus faţă de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Astfel, în cazul în care diferenţă dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%; în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi 1 punct procentual; în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale.

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea şi se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situaţiei economice prin deteriorarea profitabilităţii firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariaţii să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.

În cel de-al treilea scenariu se iau în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%) şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, iar în plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi "rata naturală" a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru "rata naturală" a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM11

Această metodă prezintă, în plus faţă de sustenabilitate şi majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ţine cont de poziţia ciclică a economiei şi contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situaţiei de pe piaţa muncii. În cazul în care rata şomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creştere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat şi în acest fel creşterea câştigului mediu brut este încetinită faţă de scenariul I, presiunile inflaţioniste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a şomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creşteri a salariului minim pentru angajarea de forţă de muncă şi diminuarea şomajului.

Mecanismul de corecţie funcţionează şi ca un stabilizator al pieţei muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecţie nu va fi aplicat întrucât creşterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019.

Guvernul spune că în ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe ţară a condus la majorarea costului unitar cu forţa de muncă şi la scăderea profitabilităţii firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluţie se înregistrează şi în acest an. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forţa de muncă a fost de 10,6% iar dinamica reală a productivităţii de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe ţară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanţi, poate crea dezechilibru între muncă şi capital.

În situaţia în care dinamica reală a productivităţii este sub dinamica reală a costului cu forţa de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinaţia de a transmite consumatorilor costul bunurilor şi serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori îşi vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puţin probabil. Pe ansamblu, trebuie reţinut că în situaţia în care dinamica reală a costului cu forţa de muncă este peste dinamica reală a productivităţii, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci preţurile în piaţă vor creşte, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
GUVERN,
SALARIUL MINIM,
De la idee la inovaţie. Ce s-a discutat la conferinţa „Cele mai inovatoare companii din România” organizată de Business MAGAZIN De la idee la inovaţie. Ce s-a discutat la conferinţa „Cele mai inovatoare companii din România” organizată de Business MAGAZIN

La a şasea ediţie a conferinţei dedicate celor mai inovatoare companii româneşti, opt reprezentanţi ai unor companii locale de top, din domenii diferite, au vorbit despre modul în care o idee se poate transforma într-o inovaţie cu rezultate măsurabile, demonstrând, încă o dată, că iniţiativele private din sfera inovaţiei nu lipsesc. Care este distincţia dintre inovaţie şi tehnologie, cât se investeşte în companiile din România în proiecte inovatoare şi cât de propice este mediul românesc pentru dezvoltarea ideilor noi?

vezi continuarea
ZF.ro
eMag te ajută să faci bani. Cum poţi să câştigi zeci de mii de lei prin eMag eMag te ajută să faci bani. Cum poţi să câştigi zeci de mii de lei prin eMag
Se vinde TOT! Cum puteţi cumpăra imobiliare la preţ super mic
ProMotor.ro
Un şofer a filmat SCENA vieţii. FEMEIA din maşina din faţă avea să-i arate ceva de NEUITAT. VIDEO Un şofer a filmat SCENA vieţii. FEMEIA din maşina din faţă avea să-i arate ceva de NEUITAT. VIDEO
Cel mai sexy inginer de la DACIA a uimit o țară întreagă!
TIPA a alimentat şi s-a dus să plătească. La casa de marcat i-a lăsat MASCĂ pe toţi - VIDEO
Descopera.ro
Descoperirea SECOLULUI în România, după nouă ani de săpături arheologice. ''Este de trei ori mai mare decât TROIA'' Descoperirea SECOLULUI în România, după nouă ani de săpături arheologice. ''Este de trei ori mai mare decât TROIA''
Nichita Stănescu, geniul RĂSFĂŢAT de Ceauşeşti care ''a făcut un pact DIAVOLUL''
Cel mai REVOLUŢIONAR proiect de infrastructură. Acest TUNEL pare desprins din filmele SF şi prin el se va putea circula înante să funcţioneze metrolul din Drumul Taberei
Go4it.ro
PROHODUL are cele mai căutate versuri pe GOOGLE în 2019. Ce au mai căutat ROMÂNII PROHODUL are cele mai căutate versuri pe GOOGLE în 2019. Ce au mai căutat ROMÂNII
Pericolul de pe birou. Îl folosesti zi de zi şi îţi pune sănătatea în pericol. Iată ce poţi face pentru a evita o afecţiune de care vei suferi toată viaţa
Aplicaţiile pe care TREBUIE să le ai pe un telefon cu Android în 2020
Csid.ro
Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime
Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată
HOROSCOP AUGUST 2019: se anunţă noi câştiguri financiare şi multe relaţii pasagere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.