♦ Pe 4 mai, Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat de sistemul energetic naţional, iar pe 10 mai şi Unitatea 1 s-a decuplat, astfel că România funcţionează de atunci cu zero MWh de energie nucleară ♦ În mod normal, Cernavodă asigură 20% din energia României, o energie în bandă, ieftină, esenţială pentru consumul intern ♦ Acum, în mijlocul zilei, energia solară ajunge la un masiv 40% din producţia de energie, iar în ciuda opririi totale a centralei de la Cernavodă, România exportă. Dar şi aşa preţul spot local este cel mai mare din Europa ♦ Pe vârfurile de consum, când soarele nu bate, România recurge iar la importuri, iar acest lucru se plăteşte scump ♦ Aceste zile arată că investiţiile în energie verde sunt necesare, dezvoltarea sistemului trebuie să includă stocarea, dar că România are nevoie şi de surse noi în bandă.

Ieri, în jurul prânzului, mixul energetic local arăta aşa cum în urmă cu câţiva ani ar fi fost imposibil de imaginat. Solarul era la 40% din producţia de energie, hidro asigura 27%, iar eolianul era la 9%. Cărbunii şi gazul erau numai la 25%, iar împreună cu verzii asigurau producţia de energie a României, peste consum, astfel că la acel moment România putea exporta.

Ce arată însă statisticile de preţ? Ieri, piaţa spot din România avea o medie de 121 de euro/MWh, doar Elveţia având un preţ de 122 de euro/MWh. De ce? Dimineaţa importam masiv, peste 1.400 MW, exact cât are centrala oprită de la Cernavodă, iar importurile pe vârf de consum se plătesc premium.

Deşi din punct de vedere operaţional, sistemul încă rezistă, este clar că România are nevoie de investiţii în producţia de energie, din toate sursele, şi de stocare. Până la a ajunge la minunea spaniolă, la care acum toată Europa se închină, mai sunt multe miliarde de investit.

„Stocarea rezolvă doar o parte a problemei: când există energie solară sau vânt şi o înmagazinează. Iarna şi în zilele fără soare sau vânt, bateriile singure nu produc energie, vor fi în rezervă“, spune Teofil Mureşan, fondator şi preşedinte al consiliului de administraţie al E-INFRA, unul dintre cele mai puternice grupuri antreprenoriale ocale.

Când vine vorba de schimbările pe care le poate produce energia verde în preţul energiei, cel mai popular exemplu este cel al Spaniei, care datorită energiei solare a devenit anul acesta cea mai ieftină piaţă de energie din Europa.

„Acum douăzeci şi cinci de ani, o treime din energia electrică a Spaniei provenea din cărbune. Astăzi, cărbunele a dispărut efectiv. Gazul, care a cunoscut o creştere rapidă în anii 2000 ca înlocuitor, a atins un vârf de peste 30% din producţie la sfârşitul anilor 2000 şi, de atunci, a fost redus la aproximativ 19%. Energia nucleară s-a menţinut constantă în jur de 19%, energia hidroelectrică şi bioenergia împreună în jur de 14%, iar capacitatea rămasă a fost completată în mod constant de energia eoliană şi solară“, scrie Jan Rosenow, profesor de politică energetică şi climatică la Universitatea Oxford. Un alt lucru extrem de important este că Spania este exportatoare de energie, deci se bazează în puţine intervale pe gaz să închidă piaţa, de exemplu.

„Ceea ce s-a întâmplat în tăcere în Spania este faptul că gazul nu mai dictează preţul la fel de des. În 2022, gazul a reprezentat sursa marginală în aproximativ 55 % din totalul orelor. În 2024, procentul a scăzut la 27 %. În primele patru luni ale anului 2026, acesta se ridica la doar 9 %.“

Revenind la piaţa locală, sunt multe diferenţe faţă de modelul spaniol, dar printre cele mai importante sunt mixul, aşezat acum pe linia creşterii ponderii de energie verde, şi faptul că România încă este importatoare. Şi la fel ca modelul spaniol, este evident că sursele trebuie să fie diversificate astfel încât să se poată complete sau înlocui.

„Sursele stabile de producţie energie electrică (bandă) care stau în rezervă când există energie regenerabilă, funcţionează un număr de ore tot mai limitat şi pot să se amortizeze în număr mai mic de ore pe an, doar în vârfuri şi iarnă (ore fără regenerabile). Costurile cu amortizarea şi costurile operaţionale în orele stand by vor fi recuperate doar pe acele ore, mult mai puţine“, mai spune Mureşan.

Potrivit acestuia, după boomul de acum cu bateriile se vor mai reduce probabil, cu aprox 2h, orele de funcţionare a surselor în rezervă clasice.

„Inclusiv în nuclear care produce în bandă, trebuie să vândă în pierdere când avem energie ieftină din regenerabile, E obligat apoi să vândă scump în vârfuri în PZU sau nivelul de bandă că să recupereze pierderea. Consumul e variabil şi de aici trebuie plecat în analiză producţiei, stocării şi a investiţiilor. Doar mix energetic hibrid, echilibrat şi smart poate duce la energie continuă şi ieftină“, a mai spus omul de afaceri.