Dimineaţa de 19 septembrie a început cu paşi grăbiţi pe aleea care despărţea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanţi şi jurnalişti, veniţi să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – şi surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă şi motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradiţional.

Între turul prin grajduri şi prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care „au pariat” deja pe performanţa DN, Peter de Boer, CEO DN Agrar, aruncă o idee care pare că va ţine titlurile publicaţiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde şi o agricultură circulară menită să transforme deşeurile în resurse.

Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar a crescut în ritm accelerat şi include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale şi o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte.

Potrivit reprezentanţilor companiei, DN Agrar a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producţie ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt mai ambiţioase de atât, pentru că antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde.

DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu.

„Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie şi pragmatism.

Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro şi, în acelaşi timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul.

Pentru un investitor obişnuit cu cifrele de pe bursă, balegarul nu pare la prima vedere un activ spectaculos. Dar în logica agriculturii circulare, gunoiul de grajd devine materie primă pentru compost şi biometan, care la rândul lor hrănesc câmpurile şi fermele, închizând cercul. De aceea, crede el, într-o zi s-ar putea ca balegarul să fie mai valoros decât laptele. 

Atmosfera din cort e de conferinţă corporatistă: prezentări cu grafice, discuţii despre EBITDA, perspective pentru 2030. Afară însă, câmpurile uscate amintesc cât de fragil e tot acest echilibru. „Anul acesta, producţia de siloz de porumb a scăzut de la 31 la 20 de tone pe hectar”, recunoaşte Adina Trufaş, COO al companiei. „Fără tehnologii de lucrări minime ale solului şi fără investiţii în irigaţii, riscam să nu avem cu ce hrăni animalele.”

La plecare, fiecare investitor primeşte o sacoşă simplă din pânză. Înăuntru, printre broşuri şi rapoarte, se află şi un mic sac de compost, produs de DN Agrar. Unii îl privesc amuzaţi, alţii îl ridică în aer, ca pe un trofeu neaşteptat. „E primul goodie bag cu balegă pe care îl primesc”, glumeşte cineva, dar râsul e scurt – toată lumea înţelege mesajul. Din el se fac fertilizanţi organici, energie verde, emisii reduse. E piesa lipsă din puzzle-ul unei agriculturi circulare care poate transforma România într-un model de sustenabilitate.

Citiţi continuarea articolului în viitoarea ediţie a BUSINESS Magazin.