Smartphone-ul, alternativa „plăţilor pe caiet”?

Autor: Ioana Matei Postat la 11 iunie 2019 147 afişări

Smartphone-ul prezent în buzunarele aproape oricărui român s-ar putea transforma într-un vehicul pentru bancarizare, crede Cosmin Vladimirescu, country manager al Mastercard România. Care sunt paşii pe care compania pe care o reprezintă îi face în această direcţie?

Smartphone-ul, alternativa „plăţilor pe caiet”?

„Noi de mult nu mai suntem o companie care se ocupă de carduri – această clasificare este foarte restrictivă”, spune Cosmin Vladimirescu, country managerul pentru România al companiei globale de tehnologie de plăţi Mastercard România, în contextul „schimbării de paradigmă” aduse de noii jucători din fintech. Potrivit datelor disponibile, compania pe care o conduce este liderul pe piaţa cardurilor din România în termen de număr de carduri, conducând segmentele Credit, Premium, Pre-paid şi Contactless, pe care numără cele mai multe carduri − la finalul lui 2017, de pildă, Mastercard a depăşit 100 de milioane de plăţi contactless în România. Totodată, peste 95% dintre toate tichetele de masă electronice din România sunt emise sub sigla Mastercard. În primul trimestru al anului curent, pe piaţa locală existau 17,5 milioane de carduri, din care 13,6 milioane de carduri active (inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică), potrivit celor mai recente date publicate de BNR.

Potrivit lui Vladimirescu, de la plăţile cu cardul, cu care compania s-a consacrat, acum spune că îşi folosesc experienţa pentru a-şi diversifica serviciile. Tehnologia contactless, plăţile mobile, experienţa consumatorilor şi siguranţa acestora sunt câteva dintre principalele tendinţe care vor contura viitorul plăţilor, potrivit lui Cosmin Vladimirescu. „Ne folosim experienţa şi reţeaua pentru a permite tot felul de alte plăţi, inclusiv plăţi tip account to account (care implică transferul fondurilor din contul unui client în contul unui alt client, la aceeaşi instituţie financiară sau la una diferită – n.red.). Avem în prezent chiar şi posibilitatea de a oferi plăţi din contul curent la POS; printr-o interfaţare simplă, putem să facem şi asta. Pentru noi, totul este o oportunitate, modul în care noi privim lucrurile este că acolo unde există comerţ, unde se face un schimb, un troc cu valoare, noi putem să oferim o alternativă de plată.“

Unul dintre pariurile Mastercard pentru perioada următoare constă în plăţile de pe telefonul mobil şi metodele de autentificare aferente, în contextul unui nivel de penetrare a smartphone-urilor ridicat deopotrivă la nivel european, cât şi pe plan local. Aproximativ 90% din populaţia din România foloseşte un smartphone, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, şi aproape 80% din persoanele chestionate care folosesc acest tip de plată au declarat că procesul de achiziţie şi confirmare a plăţii pe mobil este cea mai bună alternativă digitală, potrivit studiului Mastercard Attitudes to Digitalization Survey 2019, publicat recent.

Potrivit acestuia, codul transmis prin SMS pentru autorizarea tranzacţiilor realizate online este metoda preferată şi cel mai des folosită pentru autentificare de către 51% din utilizatorii români. La nivelul Europei Centrale şi de Est, 74% din consumatori au indicat telefonul mobil ca metodă alternativă preferată de plată. „Judecând după apetitul pe care l-au dobândit cu plăţile contactless, România fiind în top 10 mondial şi top 5 în Europa din acest punct de vedere, mă aştept ca românii să aibă un apetit mare şi pentru plăţile cu telefonul mobil, mai ales că penetrarea smartphone-urilor la români este una foarte mare, mai mare decât, de exemplu, gradul de bancarizare. Sunt mai mulţi români care au smartphone-uri şi le folosesc decât români care au conturi curente. Cred că telefoanele mobile pot să devină un vehicul pentru bancarizare“, a declarat Cosmin Vladimirescu.

Cosmin Vladimirescu spune că în prezent pe piaţa locală există numeroase iniţiative ale instituţiilor financiare care să faciliteze plăţile prin intermediul telefonului mobil. „Este foarte greu să faci previziuni într-o piaţă emergentă, ştiu câte bănci sunt în proces de implementare acum, nu ştiu însă câte bănci vor intra în proces de implementare până la finalul anului, câte vor finaliza implementarea până atunci şi câţi dintre clienţii lor îşi vor înrola cardurile, dar cred că vorbim despre un procent semnificativ“, a menţionat Vladimirescu. Chiar dacă nu a precizat câte bănci sunt în proces de implementare a acestei tehnologii, el a punctat faptul că „sunt destul de multe“.

În prezent, pe piaţa locală oferă astfel de servicii Banca Transilvania, ING Bank şi, potrivit informaţiilor acordate anterior ZF şi BM, începând cu luna iulie şi BCR. De asemenea, Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a lansat anul acesta Orange Money IFN SA, compania înfiinţată special pentru a administra serviciile financiare mobile cu acelaşi nume. În ceea ce priveşte gradul de bancarizare redus din România, mai cu seamă din zonele rurale, Cosmin Vladimirescu a precizat: „Trebuie să găsim vehiculul potrivit pentru a duce astfel de produse în zona respectivă, nu e ceva uşor, sunt foarte multe lucruri care au impact vizavi de penetrarea zonei rurale cu produse bancare – vorbim nu doar despre un nivel de educaţie financiară, ci şi despre un nivel al infrastructurii extrem de redus, vorbim chiar şi de gradul  de fiscalizare, toate lucrurile acestea au un impact negativ. Nici emitenţii de carduri sau instituţiile financiare nu sunt pregătite să se ducă cu un model alternativ pe piaţa respectivă“, a subliniat Vladimirescu, referindu-se la alternativele pentru sucursale sau chiar şi pentru „plăţile pe caiet“. Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Mondială, în prezent, 42% din populaţia adultă din România nu are un cont bancar, iar cifra ne plasează în vecinătatea Rwandei, Paraguayului sau Muntenegrului. „Că ne place sau nu, realitatea este aceasta: în România rurală comerţul se face aşa cum aţi spus – pe caiet. Avem alternative, ştim ce trebuie să facem şi executăm acest lucru pas cu pas. Şi nu suntem la pasul 1. Deja am executat mai mulţi paşi în această direcţie“, a punctat Vladimirescu, fără să ofere prea multe detalii în acest sens. Un punct de dezvoltare în această direcţie se referă la dezvoltarea infrastructurii din aceste zone, a menţionat el. „Înainte de a avea o discuţie cu oamenii care trăiesc în zona rurală şi de a le vinde ideea de plată electronică sau de card, trebuie să ne asigurăm că oamenii aceştia au ce să facă cu acele carduri.“

Country managerul Mastercard România este discret în ceea ce priveşte cifrele referitoare la investiţii, ca parte a politicii globale a companiei pe care o reprezintă, însă subliniază: „Suntem ferm convinşi că este datoria noastră să contribuim la bunăstarea societăţii, fie că ne referim la susţinerea comunităţilor, a educaţiei sau a inovaţiei”.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti

Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

vezi continuarea
ZF.ro
Ţara unde peste 2 milioane de oameni au coronavirus ”chiar acum” Ţara unde peste 2 milioane de oameni au coronavirus ”chiar acum”
Neaşteptat: Chinezii de la Huawei declară „război” pandemiei. Declaraţii de la cel mai înalt nivel
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Tudose: Ne-am înecat la mal şi de data asta Tudose: Ne-am înecat la mal şi de data asta
Neamţu: Organizaţiile de tineret ale USR colcăie de ură faţă de intelectualitatea înaltă
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.