♦ Pe segmentul hipermarketurilor, în România mai activează astăzi trei reţele străine – Carrefour, Auchan şi Kaufland ♦ Ele adună mai bine de 250 de magazine mari (de diferite suprafeţe şi formate) şi vânzări de peste 6,5 mld. euro anual.

Pe data de 27 iunie, acum 24 de ani, în 2001, grupul francez Carre­four aducea în premieră în România conceptul de hiper­mar­ket, magazin pe su­prafaţă mare, cu zeci de mii de produse la raft. 55.000 de articole, mai exact. La momentul acela, pe piaţa locală lupta din comerţul alimentar se dădea mai ales între cele circa 150.000 de mici magazine autohtone, buticuri şi chioşcuri - în accep­ţiunea momentului -, care adunau pe zeci ori sute de metri pătraţi maximum câteva mii de articole.

Francezii veneau aşadar să deschidă porţile unui alt tip de comerţ. Nu la multă vre­me după, franco-belgie­nii de la Cora au ales şi ei Ro­mânia şi au început să des­chidă magazine şi mai mari, de chiar peste 10.000 mp.

Pe o piaţă aproape virgi­nă din punctul de vedere al comer­ţul modern, dar totodată flămândă după branduri şi după produse interna­ţionale, au urmat rapid şi alţi investitori – Kaufland, Auchan şi Real, toţi pariind pe acelaşi format, cel de hipermarket.

Acest tip de magazin aduna sub acelaşi acoperiş tot cea avea nevoie un consumator – de la alimente la bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei şi de la haine la electrocasnice ori mobilă.

Anii de boom

În perioada de glorie 2007-2008, în România se deschideau an de an zeci de hipermarketuri, marii comercianţi străini fiind încurajaţi pe de-o parte de apetitul românilor pentru shopping, iar pe de alta de creşterea rapidă a economiei.

Unul dintre foştii CEO ai Carrefour Ro­mânia spunea acum mai bine de un de­ceniu că, pe plan local, mersul la cumpără­turi la hipermarket e mai mult decât doar atât, e un act social, e o activitate de familie.

Aşa cum francezii ieşeau în oraş la res­tau­rant, la fel românii mergeau la hiper­market. Aşadar, la final de săptămână, consumatorii autohtoni luau cu asalt marile magazine pentru a-şi umple coşurile pentru săptămâna urmă­toa­re. Acest elan i-a încu­rajat şi pe unii oameni de afaceri români – cum ar fi fraţii Penescu – să îşi încerce norocul în acelaşi domeniu. Hipermarketurile PIC au fost un prim astfel de pariu autohton.

Iar asta într-o perioadă când unele din­tre cele mai bune astfel de magazine din Ro­mânia băteau pragul de 100 mil. euro vân­zări anuale. Era vorba de Cora Lujeru­lui, Auchan Titan şi Carrefour Orhideea.

Vântul schimbării

La momentul respectiv şi, de altfel, în mulţi dintre anii care au urmat, hipermar­keturile continuau să fie principalul canal de vânzare din piaţă. Doar că, deşi timid, începuse să bată vântul schimbării. Sute de supermarketuri, sute de magazine de discount şi chiar mii de magazine de proximitate s-au deschis între timp pe piaţă.

Iar pe măsură ce tot mai multe formate au apărut, pe măsură ce stilul de viaţă s-a schimbat, preferinţele consumatorilor au suferit şi ele modificări.

Primele semne de întrebare au apărut în momentul în care tot mai puţine hiper­marketuri s-au deschis în România - dintre cele pe suprafaţă mare, de 7.000-12.000 mp. Ba chiar, unele au început să se închidă (nu multe, e adevărat).

În paralel, retailerii care iniţial paria­seră pe hipermarketuri – Carrefour, Auchan şi, mai târziu şi într-o mai mică măsură, Cora - au început să îşi dezvolte şi alte tipuri de magazine. Kaufland nu a făcut asta pentru că a mizat încă de la început pentru un alt format, mai mic, ce are suprafeţe ce pornesc chiar de la 2.000 mp.

A apus era magazinelor mari?

Schimbările treptate au culminat în 2023 când Cora a decis că iese de pe plan local, vânzându-şi hipermarketurile (10) către Carrefour. Tot atunci, Auchan a început să îşi remodeleze unele magazine mari sub conceptul ATAC, ce merge în direcţia de discount şi care are suprafeţe mai mici. Niciuna dintre cele două reţele – Auchan şi Cora – nu mai deschisese de mulţi ani niciun hipermarket nou.

Tot în 2023, formatul de discount a depăşit pentru prima dată hipermarketul din punctul de vedere al cotei de piaţă în vânzări, potrivit datelor oferite de unele companii de cercetare de piaţă (datele diferă de la o companie la alta). „Trendul reducerii spaţiului alocat hipermarketurilor este deja în curs. Vremea în care mallul includea un mare hipermarket a apus deja. Chiar şi operatorul hipermarketului a înţeles asta şi reevaluează situaţia“, confirma în acelaşi an 2003 şi Doron Klein, CEO al AFI Europe România, grup care deţine mai multe centre comerciale pe plan local.

În Occident, unii deja propovăduiau că a apus era magazinelor mari. În vremea vitezei, oamenii caută proximitate. Iar în timpuri incerte din punct de vedere economic, ei se uită după preţ. Astfel, discounterii şi retailerii care merg către proximitate modernă sunt daţi de ceva ani drept câştigătorii luptei din comerţul alimentar.

În acest context, ce se întâmplă cu hipermarketurilor locale?

Ce s-a întâmplat?

Real a fost primul nume internaţional care a ieşit de pe piaţă în 2012, după ce a vândut hipermarketurile către Auchan. PIC deja închisese reţeaua şi optase pentru faliment.

Mai recent, şi Cora a cedat operaţiunile locale (către Carrefour). Aşadar, în segment au mai rămas trei nume străine – Kaufland, Auchan şi Carrefour. Şi unul românesc – La Cocoş, care însă a mizat în cei 11 ani de existenţă pe suprafeţe de 5.000-5.500 mp şi pe un model de business ce împrumută şi din modul de operare al discounterilor şi din cel al unităţilor de tip cash&carry.

Nici Auchan şi nici Carrefour nu au stat în stand by. Primii au început să transforme tot mai multe hipermarketuri în magazine ATAC. Iar Carrefour regândeşte unităţile cumpărate de la Cora, reţea cunoscută pentru că a pariat pe suprafeţe foarte mari. Spre exemplu, magazinul de la Lujerului a fost „spart“ pentru a găzdui şi un hipermarket Carrefour şi o unitate de bricolaj Leroy Merlin.

Mai mult, hipermarketul din Sun Planza – iniţial operat sub brandul Cora, apoi Carrefour (odată cu preluarea) – va fi închis. Spaţiul va fi ocupat de Auchan, dar doar parţial, restul urmând a fi redistribuit altor chiriaşi.

Ce urmează?

Modelul de business al hipermarketurilor, magazine mari, cu zeci de mii de articole la raft, este regândit acum de operatorii care trebuie să se adapteze noilor preferinţe de consum. Pentru a îmbunătăţi eficienţa acestor unităţi, pentru a creşte vânzarea per metru pătrat, pentru a găsi un model de business viabil pe segmentul hipermarketurilor, retailerii încearcă aşadar varii soluţii.

Cum va arăta viitorul e greu de spus. Ce e cert însă e că hipermarketul în forma lui iniţială, de magazin de până la 12.000-13.000 mp, cu 50.000-60.000 de articole la raft, nu mai este viabil. Comportamentul de consum s-a schimbat şi, odată cu acest lucru, aceste magazine mari şi-au pierdut din atracţie, fapt ce invariabil s-a văzut şi în vânzările lor, care au scăzut în unele cazuri cu 30-50% faţă de maximele atinse vremurile de glorie. Aşadar, cheia acum e adaptarea. Rămâne de văzut ce înseamnă asta.

Istoria hipermarketului românesc, un timeline

2001 – Carrefour deschide primul hipermarket de pe plan local, în cartierul bucureştean Militari;

2004 – se deschide primul hipermarket PIC, un concept românesc dezvoltat de fraţii Penescu;

2003-2006 – pe segmentul de magazine mari, de tip hipermarket, pe piaţa din România intră mai multe nume mari, respectiv Cora, Kaufland, Real şi Auchan (în ordine cronologică);

2009-2010 – reţeaua PIC intră în insolvenţă, magazinele se închid, iar apoi compania merge în faliment;

2012 – grupul Auchan cumpără magazinele Real din România (20 din 24), moment care marchează decizia grupului german de a părăsi piaţa locală;

2014 – primul hipermarket sub conceptul românesc La Cocoş se deschide la Ploieşti, este vorba de un magazin mare, care a împrumutat ceva şi din modelul de business al discounterilor şi al unităţilor de tip cash & carry;

2023 – Carrefour cumpără operaţiunile Cora în România, moment care marchează exit-ul grupului Cora după două decenii de prezenţă pe plan local;

2023 – Auchan începe să transforme unele dintre hipermarketurile locale sub conceptul ATAC, ce merge în direcţia de discount şi ce are suprafeţe mai mici;

2023-2025 – magazinele mari, de 10.000-12.000 mp, încep să fie remodelate pentru a acoperi suprafeţe mai mici, de 5.000-7.000 mp, restul fiind alocaţi altor concepte.