La 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, indicatorii economici arată progrese consistente: PIB-ul şi salariul mediu s-au triplat, productivitatea muncii a crescut cu 60%, iar ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a redus semnificativ, susţine comisarul european Roxana Mînzatu, vicepreşedintă a Comisiei Europene pentru Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire.

„Am analizat povestea de succes a României în utilizarea fondurilor europene, lucrurile pot fi îmbunătăţite, dar per ansamblu, pentru România, la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lucrurilor vorbesc de bine. Nu numai un PIB care s-a triplat, dar şi un salariu mediu care s-a triplat şi o productivitate a muncii care a crescut cu 60%. Şi, mai important, avem o scădere a numărului de oameni aflaţi în sărăcie şi în risc de excluziune socială, aproape o jumătăţire a acestora de la un 47% la un 27%”, a spus ea în cadrul vizitei sale oficiale de la Bucureşti, într-un eveniment organizat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Îmbunătăţirile sunt vizibile atât în economie, cât şi în viaţa de zi cu zi a românilor, susţine Roxana Mînzatu.

„Sunt indicatori buni, dar până la urmă, în viaţa fiecăruia dintre români, prezenţa politicii de coeziune se vede, de la mersul pe stradă, asfaltul de pe stradă, autobuzul cu care călătoresc aceştia sau metroul în alte cazuri, până la cabinetul medical în care primesc un consult, echipamentele utilizate, analizele din programele de screening medici, instruiţi cu fondul social european, până la dotările din companiile care lucrează, programa şcolară îmbunătăţită, profesori instruiţii, vouchere educaţionale pentru rechizitele copiilor defavorizaţi, trusouri pentru mămicile cu nou născuţi care provin dintr-un mediu defavorizat.

Sunt atâtea exemple prin care politica de coeziune transformă viaţa aproape fiecărui om în felurite moduri”

În acelaşi timp, disparităţile regionale se menţin ridicate, cu o Capitală care depăşeşte semnificativ media europeană şi o regiune Nord-Est aflată mult sub acest nivel. În acest context, vicepreşedinta CE susţine că este necesară modernizarea politicii de coeziune pentru a răspunde mai eficient nevoilor şi a reduce decalajele dintre regiuni.

„Chiar şi aşa, însă, discuţia de astăzi a arătat provocările cu care ne confruntăm în continuare cu privire la cât de bine reuşeşte politica de coeziune să livreze pentru Europa şi pentru cetăţeni. Şi lucrurile nu sunt tocmai în ordine. Ne uităm încă la decalaje între regiuni şi misiunea politicii de coeziune este să reducă aceste decalaje între ţări şi regiuni. Şi dacă luăm doar exemplul României, avem regiunea Capitalei cu un PIB aproape dublu faţă de media europeană şi tot în România, la graniţa de est, regiune a nord-est, Moldova, o regiune cu un PIB la nici jumătate din media europeană. Toate la o distanţă relativă apropiată geografic, în aceeaşi ţară, în ţara noastră, în România. Şi atunci e clar că politica de coeziune are nevoie de modernizare, are nevoia de capacitatea de a răspunde mai simplu, mai flexibil la noile provocări”, a subliniat ea.

Ce a mai declarat Roxana Mînzatu în cadrul evenimentului organizat de MIPE:

• Mai nou, majoritatea oraşelor mari din Europa se confruntă cu costuri uriaşe ale locuinţelor, chirii, cumpărare. Este deci o mişcare care pune noi provocări politici de coeziune şi cărora trebuie să-i răspundem. Şi atunci Comisia a propus în luna iulie, în cadrul propunerii de viitor cadru financiar multianual 2028-2034, un nou model care să întărească capacitatea politicii de coeziune a politicii agricole comune de a servi cetăţenilor şi Europei.
• Un singur plan pentru fiecare ţară cu capitole regionale în loc de 560 de programe operaţionale câte avem acum, un singur fond cu un singur set de reguli în loc de aproape 10 fonduri cu diverse reguli, capacitatea de a avea sinergie în modul în care ţara îşi programează finanţările pentru social, pentru economic, pentru infrastructură, pentru orice ar avea nevoie, capacitatea să lansa apelurile în acelaşi timp, că e urban sau rural dacă vorbim de partea de dezvoltare de infrastructură.
• Totuşi în interiorul acestui mecanism flexibil, care poate să răspundă foarte bine diverselor nevoi, cu un singur set de reguli, cu o birocraţie redusă, avem şi sume securizate. Pentru fermieri, subvenţiile lor sunt securizate, pentru regiunile mai puţin dezvoltate, peste 200 de milioane de euro securizate.
• Pentru cheltuielile sociale, propunerea mea este ca fiecare plan de ţară să aibă minim 14% cheltuială pentru partea de incluziune, protecţie socială, acces la educaţie, la servicii medicale pentru persoanele vulnerabile.
• Fără acest minim 14% sau mai mult, în funcţie de nevoile fiecărei ţări, planurile de ţară nu vor putea fi aprobate. Credem că este o balanţă interesantă între această flexibilitate de a utiliza banii sumele care deja sunt protejate. De asemenea, planurile păstrează principii din coeziune foarte importante, despre care astăzi s-a discutat intens.
• Va exista, deci, o implicare a regiunilor, o consultare cu partenerii sociali prin comitete de monitorizare, aşa cum avem şi acum. Dar este un plan care vine şi cu propuneri pe zona performanţei investiţiilor fondurilor europene. Vor exista corelatori cu reforme, dar nu aşa cum am văzut în situaţia mecanismului de redresare şi rezilienţă.

• Politica de coeziune trebuie să ajute în momentul de faţă nu doar la reducerea decalajelor, ci trebuie sa ajute companiile, să ajute din punct de vedere instituţional România, ca voce regională, la participarea întregului de mers pentru competitivitate şi securitate în Europa.
• Propunem noi fonduri, fondul pentru competitivitate, aproape dublarea fondului Horizon pentru inovare şi tehnologie. Coeziunea trebuie să ajute entităţile din statele care beneficiază de aceste fonduri să intre şi în aceste procese, să ia fonduri şi finanţare şi să dezvolte proiecte şi o viziune pentru Europa şi în zona aceasta competitivităţii şi a securităţii.
• De asemenea, este important să nu uităm de tineri. În Noul buget multianual propunem un buget mărit pentru ErasmusĂ. Ne ducem la 41 de miliarde de euro de la 27 de miliarde de euro. Erasmus însă reprezintă investiţia în viitorul democratic al proiectului european, în generaţiile de cetăţeni şi de lideri care prin Erasmus cunosc direct Uniunea Europeană şi reuşesc după aceea să se implice în proiecturi europeane şi nu se îndepărtează de proiectele europene. Creşterea bugetului pe Erasmus este importantă, nu însă suficientă pentru viziunea pe care am propus-o şi continui să o propun decidenţilor europeni, Erasmus pentru fiecare.
• În momentul în care vom avea în curricula, în programă şcolară şi un buget suficient ca fiecare tânăr, indiferent că e din regiunea Moldovei, că este din Bucureşti, că e din Barcelona, că e de Amsterdam, să poată să aibă măcar o dată în viaţă o experienţă, o mobilitate educaţională Erasmus, la vârsta potrivită, adică cât mai devreme, în momentul acela vom putea vorbi de un Erasmus care oferă şansa unei întregi generaţii să cunoască şi să susţină proiectul european într-un mod foarte concret şi ataşat.